Porunca iubirii 6/2010 - Cartea Ortodoxa prin posta

să încep din nou să muncesc. Sigur, Părintele mi-a spus că trebuie
să fiu cuminte. Nici la slujbă n-am vorbit nimic, aşa cum mi-a spus
Părintele, să nu amintesc nimic. „Numele meu arde, spunea Părintele, e
un nume care arde”. N-am amintit, dar la slujbă preoţii şi cei care erau
acolo lângă mine tot timpul începeau să vorbească: „Neseriosul ăsta de
Arsenie Boca. S-a căsătorit. E neserios. Nu face decât lucruri de ruşine
pentru Biserică”. Eram provocat, să vadă ce zic; dar eu n-am zis nimic,
mă rugam. I-am spus Părintelui, întâlnindu-mă, toate acestea şi a spus:
„Nu-i nimic, rabdă, că Dumnezeu te va ajuta”.
La un moment dat, venind Preafericitul Teoctist într-o delegaţie prin
Alba Iulia, lucrând la Bucureşti în perioada doctoratului, am spus:
„Preafericite, nu mai pot să suport aici, pentru că este greu. Vreau să
mă întorc înapoi undeva în Bucureşti şi să lucrez acolo”. Mi s-a aprobat
cererea. M-am dus la Părintele şi i-am spus ce-am făcut. Şi mi-a spus:
„Nu-i bine. Rămâi acolo!”. I-am spus că vreau să predau teologie, că
am făcut doctoratul şi… „Vei face teologie şi la Alba Iulia”. N-am înţeles,
de fapt. Mai târziu au venit evenimentele, un seminar, o facultate mai
puţin strălucită ca la Sibiu sau în alte părţi, dar cu ambiţie şi cu seriozitate;
se face teologie cât se face, Dumnezeu o ştie. Dar cuvintele Părintelui sau
împlinit exact.
Dumnezeu i-a descoperit taina morţii sale
Am mai văzut în Părintele apoi câteva lucruri extraordinare. Mieste
foarte greu, eu nu pot să spun că sunt un ucenic. L-am cunoscut 10
ani, dar am fost trup şi suflet; nu mi-am călcat cuvântul şi ce-a spus, aşa
am făcut. Am văzut în Părintele şi un duh profetic, în sensul că ce mi-a
spus s-a şi împlinit.
Şi, mai mult decât atât, la un moment dat, când picta şi făcea
retuşurile la biserică, înainte de a se sfinţi biserica, în 1983, – eram încă
în Bucureşti – Părintele a venit şi a locuit la mine. Stăteam pe Calea
Şerban Vodă, nr. 33, într-un bloc care aparţine de biserica Sfântul
Spiridon Nou. Şi acolo primea informaţii. Maica Maria şi alte maici
mergeau la Drăgănescu, veneau şi spuneau ce se întâmplă. N-a fost
invitat la sfinţirea bisericii, deşi dânsul a pictat-o. Nu se putea în 1983 să
Porunca Iubirii 6 / 2010 25
24