Porunca iubirii 6/2010 - Cartea Ortodoxa prin posta
Porunca iubirii 6/2010 - Cartea Ortodoxa prin posta
Porunca iubirii 6/2010 - Cartea Ortodoxa prin posta
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
moşului. Bătrânul avea o plasă de rafie, plină cu alte plase, tot de<br />
rafie. Şi mă gândesc: „Uite cât de sărac e bătrânul acesta, are o<br />
plasă plină de plase, toate goale.” Am trimis atunci pe cineva să-i umple<br />
plasele, iar eu l-am dus să-i dau să mănânce. Şi îi spun la femeia care<br />
avea grijă de cratiţele cu mâncare şi cu sarmale: „Pune-i moşului să<br />
mănânce şi să stea aici până îl chem eu, că e frig, să se încălzească.”<br />
Apoi îl întreb: „Bei şi puţin vin?” Şi i-am pus şi un pahar de vin. Apare<br />
maica cu plasele pline, pregătite, iar maicilor, având treabă, – trebuia să<br />
mergem şi la slujbă – le spun: „Voi mergeţi la ascultare, că eu o aştept<br />
pe Taisia cu paltonul, apoi mă voi duce cu moşul la poartă, spre autocar,<br />
mă duc cu plasele până acolo şi îl dau vreunui şofer în primire, poate va<br />
şti de unde a venit sau se va înţelege <strong>prin</strong> semne cu el.”<br />
Când mă duc cu moşul, eram în dreptul pangarului, mă strigă o<br />
maică, să mă întrebe ceva. M-am necăjit atunci, că nu ştiam ce să fac cu<br />
moşul, cu plasele, şi-i zic: „Stai aici, să nu pleci, ca să nu-ţi fure cineva<br />
plasele; stai, că uite numai până acolo mă duc şi vin înapoi.” Şi mi-a<br />
făcut semn că stă şi să mă duc. Şi cei care aţi fost ştiţi ce distanţă este,<br />
că e o aruncătură de piatră, nu-i mult. M-am dus şi mi-a spus maica cea<br />
avut să-mi spună, iar când am venit înapoi, nu era nici moşul, nici<br />
plasele. Am luat-o atunci la fugă pe drum în jos şi întrebam oamenii<br />
dacă au văzut un moş cu barbă albă, cu nişte plase, însă nimeni nu-l<br />
văzuse. Vine şi maica Taisia cu paltonul şi-o întreb, dar nici ea nu-l<br />
văzuse. I-am spus să ia nişte maici şi să-l caute, unele către pârâu, unele<br />
spre cimitir, unele către casa de sus, pe toate cărările, că eu caut către<br />
autocare, la poartă. Întreb pe şoferi, pe oameni, dar nu-l văzuse nimeni.<br />
Şi când ne întoarcem acasă, le zic: „Maicilor, dar nu suntem noi proaste<br />
şi bătute-n cap? Păi nu v-aduceţi voi aminte când Părintele ne-a spus, la<br />
masă, că se va duce şi când va veni moş bătrân n-o să-l mai cunoască<br />
nimeni?” Şi ne-am adus aminte şi am zis: „Iată, acesta este Părintele<br />
Arsenie.”<br />
<strong>Porunca</strong> Iubirii 6 / <strong>2010</strong> 33<br />
32