Porunca iubirii 6/2010 - Cartea Ortodoxa prin posta

metru optzeci şi ceva, era bine făcut. S-a pus în pat şi picioarele îi
ieşeau din pat. I-am spus: „Părinte, mi-e ruşine. Acum ce să fac?”.
„Nu-i nimic”, a zis Părintele.
Citea foarte mult şi-l interesau mai ales problemele de antropologie.
Mă tot întreba: „Ce face unchiul tău, ăla cu dogmatica, ce tot scrie pe
acolo? Pe mine mă interesează cum, de exemplu, familia Sfântului Vasile
cel Mare a avut atâţia copii., şi din această familie au ajuns atâţia episcopi,
atâţia sfinţi – saşe sfinţi în calendar. Ce viaţă au dus aceştia? Pe mine mă
interesează viaţa lor. Dacă aş putea să fac un studiu de caz, să ştiu cum
au trăit oamenii şi ce trebuie să fac…!”. A avut nişte preocupări reale.
Părintele s-a remarcat prin faptul că a fost extrem de serios. Tot ce a
făcut, a făcut ca pentru Dumnezeu. N-a făcut, aşa, la voia întâmplării, n-a
făcut repede. S-a implicat şi a cercetat, a ascultat.
28
„Apărea şi dispărea”
Trebuie să-l amintim şi pe părintele Teofil, pentru că a fost legat de
Părintele Arsenie. Şi mulţi alţii au vorbit despre Părintele Arsenie: l-am
auzit şi pe Înalt Preasfinţitul Mitropolit Antonie şi pe cel care este normă
în autoritatea teologică, părintele Stăniloae. Părintele Teofil spunea despre
Părintele Arsenie că a fost ca cei care sunt geniali şi a avut încă ceva în
plus faţă de toţi. Acesta a fost Părintele Arsenie. Părintele Bodogae
spunea aşa: „A fost senzaţional. Apărea şi dispărea”. Părintele profesor
Ică – aşa mi-a spus: – la o întâlnire prin 1970, când şi dânsul a fost
invitat – „Părintele Arsenie a apărut şi a dispărut”. Sigur că sunt cuvinte
pe care le putem înţelege sau nu le putem înţelege… Vă mărturisesc din
experienţa mea: a venit la Alba Iulia şi l-am văzut pentru câteva clipe şi
nu l-am mai văzut. M-am întâlnit cu dânsul după câteva zile, la Sinaia, şi
l-am întrebat: „Aţi fost?”. Zice: „Da, am fost”. Deci avea o concentrare
deosebită.
Ştiu că postea, ştiu că se ruga, ştiu că făcea lucruri profunde. Dacă
le facem şi noi, cred că şi noi putem să facem ce a făcut Părintele Arsenie,
dacă vrei să faci. Dacă ai dar şi har. Dacă le faci doar pe jumătate şi te
asculţi numai pe tine şi dacă nu-i asculţi pe alţii, ci te propovăduieşti
numai pe tine…, n-ai făcut nimic. Dânsul – pe cât l-am văzut eu – cred
Porunca Iubirii 6/ 2010
27