numărul 17, martie 2010 - Serviciul Român de Informaţii

Multe din „surprizele („customer-centric approach”). De altfel, necesitatea
strategice” s-au datorat unei mai bune corelări între analizele efectuate de
nu atât absenţei infor- serviciile de informaţii şi nevoile beneficiarilor,
maţiei, cât faptului că decidenţilor politici este general acceptată în forurile
agenţiile de securitate de dezbatere publică, soluţiile avansate variind de la
implicate nu au fost cooperare până la formularea de solicitări reale şi
conştiente de propria concrete. Indiferent de natura relaţionării, serviciile de
cunoaştere institu- informaţii trebuie să furnizeze prognoze nu de dragul
ţională, informaţiile de a previziona şi informa beneficiarii, ci pentru a-i
e x i s t e n t e n e f i i n d ajuta pe aceştia să poată „vizualiza” posibilele
exploatate. Pe acest „dimensiuni” ale viitorului.
fond, accentul activităţii
de intelligence nu Relevanţa şi acurateţea analizei de intelligence
trebuie să fie pus pe nu implică neapărat şi obţinerea unor evoluţii pozitive
proprietatea / contro- în plan operaţional, succesul fiind asigurat doar în
lul asupra informaţiei, măsura în care predicţiile formulate determină
cât pe g radul de schimbarea unei strategii sau politici. În această zonă a
utilizare a acesteia întrepătrunderii dintre analiza de intelligence şi decizia
("information usabi- strategică se află de fapt cheia succesului sau eşecului
lity"). iar un eventual eşec de a preveni o surpriză strategică
Îmbunătăţirea abili- poate fi imputabil, în egală măsură, atât celui care
tăţii de a furniza produce, cât şi celui care utilizează informaţia, dacă
a n u m i t e s e m n a l e aceasta este ignorată sau contestată.
privind o ameninţare
sau o oportunitate Complexitatea mediului de securitate impune
implică accesul deopo- creşterea numărului de misiuni aferente activităţii de
trivă la surse mai bune informaţii, inclusiv cu problematici care depăşesc
de informare şi la noi domeniul clasic al securităţii naţionale, dar care aduc
t i p u r i d e t e h n i c i atingere securităţii cetăţeanului (crizele economice,
cognitive, care să-i probleme legate de mediu, pandemii etc.). Abordările
permită analistului să transdisciplinare, din perspective diferite, precum şi
anticipeze evoluţiile instituirea unor formate de cooperare ad-hoc între
temporale. analiştii cu diferite specializări, atât din serviciile de
informaţii, cât şi din mediul academic sau de cercetare
Unii autori susţin că specializată, facilitează identificarea ameninţării şi, în
ciclul tradiţional al special, a legăturilor dintre elementele care o generează
activităţii de informaţii sau favorizează. De aceea, în prezent se ridică tot mai
trebuie remodelat mult problema externalizării („out-sourcing”) ca sursă
pentru ca modelul de a cunoaşterii şi formă de cooperare a serviciilor de
analiză a informaţiilor informaţii cu medii şi zone de specialitate dintre cele
să răspundă schimbă- mai diverse, pentru că, totuşi, un serviciu de informaţii
rilor rapide ale mediului nu va avea niciodată prin el însuşi, o cunoaştere
de securitate şi, pe acest fond, necesităţilor de atotcuprinzătoare asupra tuturor evoluţiilor de risc cu
informare ale beneficiarilor. Astfel, Robert M. Clark a efecte asupra statului şi cetăţeanului şi va depinde şi de
avansat ideea centrării activităţii de informaţii pe o modul în care sistemele de securitate ştiu să gestioneze
ţintă-model concentrică, fapt ce ar presupune, cunoaşterea sau tehnologia de care dispune societatea.
constituirea unor echipe mixte de analişti, gestionari ai Pentru a asigura cunoaşterea predictivculegerii
de informaţii şi beneficiari, focalizaţi pe anticipativă a evoluţiei riscurilor şi adecvarea capacităţii
sarcina activităţii informative, în aşa fel încât procesul de acţiune, serviciile de informaţii trebuie să-şi
să poată beneficia de multiplele avantaje generate de remodeleze misiunile, obiectivele şi capabilităţile şi săexpansiunea
tehnologiei informaţiei şi de noile şi consolideze parteneriatul cu factorii de decizie în
provocări globale. domeniul securităţii. Din această perspectivă, relevante
sunt:
Polemica existentă în dezbaterile ◦ abordarea comprehensivă a problematicii de
contemporane privind relaţia dintre furnizorul şi securitate, ceea ce presupune înglobarea unor noi
beneficiarul informaţiilor scoate în evidenţă accentul domenii de interes strategic, precum securitatea
tot mai mare acordat de domeniul intelligence energetică, protecţia infrastructurilor critice sau
„agendei politice” a factorilor de decizie în stat gestionarea noilor tipuri de riscuri (de ex. cibernetice).
martie-mai 2010 9