Schimbările climatice i ş INTELLIGENCE s e c u ri t e a in e t at r n a ţ io n a lă Mircea Ştefan, Cosmin Adrian Şerban
A genda <strong>de</strong> securitate a actorilor statali şi europene. Mai mult, în conformitate cu conceptul <strong>de</strong> securitate umană, este evi<strong>de</strong>nt că multe aspecte referitoare la impactul schimbărilor climatice asupra nonstatali inclu<strong>de</strong> dimensiuni ale securităţii securităţii internaţionale sunt strâns legate între ele şi internaţionale şi umane, cum sunt: securitatea necesită răspunsuri politice cuprinzătoare. De economică, a hranei, a mediului, securitatea personală, exemplu, în<strong>de</strong>plinirea Obiectivelor <strong>de</strong> Dezvoltare ale individuală, a comunităţii şi politică, la care se pot Mileniului ar fi în pericol, <strong>de</strong>oarece schimbările adauga cea militară şi, mai recent, securitatea climatice, în cazul în care nu sunt atenuate, pot anula <strong>de</strong>mografică. anii <strong>de</strong> eforturi întreprinse în ve<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>zvoltării. Între Se afirmă tot mai frecvent că lumea 1982 şi 2005, pe întreg globul pământesc au avut loc contemporană a ajuns la răscruce şi că nu crizele <strong>de</strong> aproximativ 7500 <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastre naturale care au dus la materii prime, materiale, supraproducţie şi ale pieţelor pier<strong>de</strong>rea vieţilor a peste 2 milioane <strong>de</strong> oameni, <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfacere constituie principalul pericol pentru producând, <strong>de</strong> asemenea, pagube economice estimate civilizaţia umană. la cca. 1200 miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> dolari americani. Cea mai importantă ameninţare şi, în acelaşi Experţii Comisiei Europene atrag atenţia timp, sfidare a noului mileniu o reprezintă <strong>de</strong>gradarea asupra consecinţelor pe care schimbările climatice le mediului înconjurător, ca urmare a activităţilor vor avea asupra securităţii internationale şi care, în industriale, agricole, a războaielor, a experienţelor nucleare, chimice, biologice etc. funcţie <strong>de</strong> regiunile vizate, se vor concretiza în: Schimbările climatice sunt <strong>de</strong>terminate, în mod direct sau indirect, <strong>de</strong> activităţile umane care duc Conflicte pentru accesul la resurse la modificarea compoziţiei atmosferei globale şi care se Domeniile agricol, industrial, comercial şi <strong>de</strong> adaugă la variabilitatea naturală a climei, observate pe o infrastructură (inclusiv alimentări cu energie şi apă, perioadă <strong>de</strong> timp comparabilă, şi au ca principale transporturi şi <strong>de</strong>pozitarea <strong>de</strong>şeurilor) sunt afectate <strong>de</strong> consecinţe creşterea temperaturii medii cu variaţii schimbările climatice, fie direct ca urmare a modificării semnificative la nivel regional, reducerea volumului temperaturii şi regimului precipitaţiilor, fie indirect prin calotelor glaciare şi implicit creşterea nivelului impactul general produs asupra mediului, a resurselor oceanelor, modificarea ciclului hidrologic, sporirea naturale şi a producţiei agricole. suprafeţelor ari<strong>de</strong>, modificări în <strong>de</strong>sfăşurarea Reducerea suprafeţei terenurilor arabile, lipsa anotimpurilor, creşterea frecvenţei şi intensităţii tot mai accentuată a resurselor <strong>de</strong> apă, diminuarea fenomenelor climatice extreme, reducerea resurselor <strong>de</strong> hrană, producerea, tot mai frecventă, a biodiversităţii. inundaţiilor, înmulţirea perioa<strong>de</strong>lor secetoase, tot mai Până <strong>de</strong> curând, <strong>de</strong>zbaterile publice sau prelungite, au loc în prezent în tot mai multe zone ale politice pe tema schimbărilor climatice s-au axat pe globului pământesc. găsirea <strong>de</strong> înlocuitori pentru combustibilii fosili, Insuficienţa resurselor <strong>de</strong> apă şi <strong>de</strong> sol are reducerea emisiilor ce contribuie la creşterea potenţialul să genereze frământări sociale şi să conducă concentraţiei gazelor cu efect <strong>de</strong> seră şi negocierea la pier<strong>de</strong>ri economice semnificative, chiar şi în unor acorduri globale privind protecţia mediului economiile puternice. Consecinţele vor fi şi mai intense înconjurător, dar nu şi pe provocările privind în zonele cele mai sărace aflate sub o presiune securitatea. <strong>de</strong>mografică puternică. În acest sens, se evi<strong>de</strong>nţiază În raportul intitulat “Schimbările climatice şi statele din vestul şi centrul Africii. În nordul Ghanei, securitatea internaţională”, prezentat <strong>de</strong> Înaltul apar <strong>de</strong>ja conflicte între păstori şi fermieri, pe măsură Reprezentant al Comisiei Europene, şi adresat ce realităţile agricole se schimbă. Bangla<strong>de</strong>shul este Consiliului Europei se arată că schimbările climatice ar ameninţat <strong>de</strong> scă<strong>de</strong>rea nivelului apelor <strong>de</strong> care <strong>de</strong>pind putea avea efecte fără prece<strong>de</strong>nt în ceea ce priveşte 400 <strong>de</strong> milioane <strong>de</strong> oameni. securitatea, <strong>de</strong>oarece este posibil ca acestea să Recent, Pakistanul a acuzat India că ar zăgăzui <strong>de</strong>clanşeze o serie <strong>de</strong> „puncte critice” care, la râdul lor, apa râului Chenab, care izvorăşte din Himalaya şi curge vor duce la modificări climatice ulterioare, accelerate, prin ambele ţări. Preşedintele pakistanez, Asif Ali ireversibile şi, în mare măsură, imposibil <strong>de</strong> prevăzut. Zardari, a avertizat că penuria <strong>de</strong> apă cu care se Schimbările climatice sunt consi<strong>de</strong>rate, în cel confruntă ţara sa este legată direct <strong>de</strong> relaţiile cu India. mai bun caz, un factor care multiplică ameninţările şi „Soluţionarea amiabilă ar putea preveni o catastrofă care agravează tensiunile şi instabilitatea existente. ecologică în Asia <strong>de</strong> Sud, dar un eşec ar putea alimenta Provocarea principală constă în faptul că schimbările focul nemulţumirilor care duc la extremism şi climatice reprezintă o sarcină suplimentară pentru terorism“, a spus şeful statului pakistanez. statele şi regiunile <strong>de</strong>ja instabile şi ameninţate <strong>de</strong> Intensificarea competiţiei pentru accesarea şi conflicte. Este important să se conştientizeze că controlul resurselor energetice constituie unul dintre riscurile nu sunt doar <strong>de</strong> natură umanitară ci şi politice cei mai importanţi factori <strong>de</strong> risc la adresa securităţii şi <strong>de</strong> securitate, afectând în mod direct interesele internaţionale. <strong>martie</strong>-mai <strong>2010</strong> 65
- Page 1 and 2:
INTELLIGENCE PUBLICAŢIE EDITATĂ D
- Page 3 and 4:
18 INTELLIGEN LLIG CE C U P R I N S
- Page 5 and 6:
81 85 90 94 97 106 ? 83 BIOTERORISM
- Page 7 and 8:
SRI la 20 de ani George Cristian Ma
- Page 9 and 10:
Necesitatea de a elimina pentru că
- Page 11 and 12:
Multe din „surprizele („custome
- Page 13 and 14:
gl.bg. Florian Coldea Prim-adjunct
- Page 15 and 16: Incertitudine. Gândire strategică
- Page 17 and 18: despre unul dintre cei mai importan
- Page 19 and 20: gl.bg. Ion Grosu Adjunct al directo
- Page 21 and 22: eronat), la nivelul percepţiei act
- Page 23 and 24: Repere ale evoluţiei Serviciului R
- Page 25 and 26: După absolvirea facul- Moruzov, î
- Page 27 and 28: cifruri, imprimate etc., datorită
- Page 29 and 30: Eugen avea nevoie de un agent de ma
- Page 31 and 32: Rolul activităţii de cercetare ş
- Page 33 and 34: Dispute conceptuale este esenţial
- Page 35 and 36: prevenire/ contracarare a puternic
- Page 37 and 38: specifică relevă faptul că SRI e
- Page 39 and 40: Un parteneriat pentru resurse umane
- Page 41 and 42: A ROMÂNIEI martie-mai 2010 39
- Page 43 and 44: gestionate de sistemele unei organi
- Page 45 and 46: A scrie despre intelligence astăzi
- Page 47 and 48: c. informaţii închise sau secrete
- Page 49 and 50: Asemănări Diferenţe Principala a
- Page 51 and 52: Serviciul Român de transportul, di
- Page 53 and 54: martie-mai 2010 51
- Page 55 and 56: Dispunerea acestor mine forţelor C
- Page 57 and 58: Încă de la debutul activităţii
- Page 59 and 60: "Întotdeauna lăcrimez când se ri
- Page 61 and 62: - cred într-un Dumnezeu doar al lo
- Page 63 and 64: FP: La ce vă gândiţi când auzi
- Page 65: FP: Ce greşeală n-aţi putea iert
- Page 69 and 70: Rezultatele cercetărilor efectuate
- Page 71 and 72: A doua „mare idee”, actuale pen
- Page 73 and 74: particularităţi legate de obiect,
- Page 75 and 76: corespunzător trebuie să fie proi
- Page 77 and 78: MANIPULARE PRIN MASS-MEDIA A stăzi
- Page 79 and 80: În ultima perioadă, în imaginii
- Page 81 and 82: Pentru aceasta, la Curte trudea Can
- Page 83 and 84: ? Securitatea energetică european
- Page 85 and 86: Bioterorismul bomba XXI nucleară a
- Page 87 and 88: Avatarurile strategiei NATîn Afgan
- Page 89 and 90: contingentele mărite ale Marii Bri
- Page 91 and 92: O minimă analiză va pune în evid
- Page 93 and 94: Din culisele revistei veteranilor d
- Page 95 and 96: Denumite microexpresii funcţionare
- Page 97 and 98: Armele Nucleare produşi secundari
- Page 99 and 100: SINFO EC STANDARDIZAREA ŞI EVALUAR
- Page 101 and 102: ◦“Directive 95/46/EC of the Eur
- Page 103 and 104: Informaţiilor Secrete de Stat, ace
- Page 105 and 106: Adoptarea modelului operaţional de
- Page 107 and 108: martie-mai 2010 105
- Page 109 and 110: Prezenţa unui laborator clandestin
- Page 111 and 112: RELAŢII PUBLICE ŞI CULTURĂ DE SE
- Page 113 and 114: I PAK DAU ŞTIRE RELAŢIONAREA Nico
- Page 115 and 116: 2004 20.03.2004 - La propunerea con
- Page 117 and 118:
S of the articles U M M A R Y FMire
- Page 119 and 120:
www.sri.ro