numărul 17, martie 2010 - Serviciul Român de Informaţii

6
2
m
a
rt
ie 1
99
0
Principiile şi modalităţile de transpunere în Referinţe bibliografice:
legislaţiile naţionale a drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale omului, consacrate la nivel Groza Anamaria, "Curierul Judiciar", Nr. 6/2008;
european, au cunoscut o codificare din ce în ce mai Jinga Ion, "Revista de Drept Comunitar" Nr.
elaborată, inclusiv sub aspectul simplificării. 1/2008;
În baza art.6 din Tratatul privind înfiinţarea Dan Vătăman, "Organizaţii europene şi
UE (T.U.E.), aceasta a acceptat prevederile euroatlantice", Editura Lumina Lex, Bucureşti,
Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor 2008.
Omului şi Libertăţilor Fundamentale, cu
protocoalele adiţionale, încheindu-se astfel
îndelungatele dezbateri politice, juridice şi
doctrinare pe această temă.
Recunoaşterea Cartei Fundamentale a UE şi
a Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor
Omului şi Libertăţilor Fundamentale vor determina
noi abordări în planul soluţionării litigiilor care au ca
obiect nerespectarea drepturilor fundamentale.
În esenţă, principalele inovaţii aduse de
Tratatul de Reformă de la Lisabona vizează:
◦ introducerea votului cu dublă majoritate (aplicabil
din anul 2014);
◦ extinderea sferei de aplicare a votului cu majoritate
calificată;
◦ consolidarea rolului parlamentelor naţionale în
procesul de integrare europeană.
Un domeniu cu vizibilitate accentuată va fi şi
cel al Politicii Europene de Securitate Comună
(PESC).
Încă din faza pregătitoare a Consiliului
European (iunie 2007) câteva state membre îşi
trasaseră propriile «linii directoare» privind rolul
PESC, însă la Summit-ul informal de la Lisabona s-a
reuşit materializarea coerenţei acţiunii externe a UE,
prin înfiinţarea unui Serviciu European de Acţiune
Externă (SEAE), cu misiunea de a sprijini activitatea
Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe
şi Politică de Securitate (funcţie înfiinţată prin TR).
Practic, Înaltul Reprezentant conduce
politica externă şi de securitate comună a UE, prin
propuneri de codificare în domeniu dar şi de aplicare
a acestora, în calitate de împuternicit al Consiliului.
Din postura de vicepreşedinte al Comisiei
Europene, el va asigura coerenţa acţiunii externe a
UE, exercitându-şi atribuţiile specifice în domeniul
relaţiilor externe, în temeiul art. 9F pct. 4 al T.U.E.
Noul Tratat menţine una dintre cele mai
importante inovaţii ale Tratatului Constituţional -
funcţia de ministru de Externe al UE -, chiar dacă
instituie o denumire oarecum administrativă. Rolul
Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe şi
Politică de Securitate va deveni mai pregnant după
anul 2014, odată cu reducerea numărului de comisari
europeni la 2/3 din totalul statelor membre.
În plus, personalitatea juridică unică va
permite impunerea unui modus operandi european pe
scena internaţională, inclusiv prin consolidarea
„metodei comunitare” aplicabilă domeniilor
corespunzătoare pilonilor 2 şi 3 (PESC şi JAI).I
INTELLIGENCE