numărul 17, martie 2010 - Serviciul Român de Informaţii

În ultima perioadă, în imaginii unor conflicte inter- Internetul prezintă riscul
structura comunicării şi a modului naţionale, a unor popoare sau etnii de a fi utilizat de profesioniştii
de difuzare a informaţiilor au în funcţie de dorinţele şi interesele dezinformării, miza constituind-o
survenit foarte multe mutaţii, clientului. numărul de utilizatori consumatori
impunându-se ca acestea să fie În 1993, compania a lucrat de informaţie, care accesează
căutate în medii extrem de diverse p e n t r u C r o a ţ i a , B o s n i a - reţeaua pentru a se informa şi/ sau
precum: ziare, reviste, radio, Herţegovina şi opoziţia din pro- documenta cu privire la diferite
televiziune, suporturi electronice, vincia Kosovo şi, într-o perioadă de subiecte ori probleme.
informaţii oficiale, dezbateri 18 luni, le-a creat o imagine Au fost numeroase situaţii în
legislative, conferinţe de presă, internaţională puternică şi extrem care reţeaua Internet a fost
Internet etc. de favorabilă. Campania dusă a fost utilizată în scopuri de manipulare
Odată cu extinderea mass- de mare amploare şi, contra unor (atacuri informaţionale şi imagomedia,
acţiunile de manipulare s-au sume uriaşe, a inclus obţinerea şi logice asupra unor instituţii puamplificat
atât numeric, cât şi ca mediatizarea opiniilor favorabile blice, incitarea şi supradimenextensie
a ţintelor. ale celor mai importanţi demnitari, sionarea unor tendinţe destabi-
Din punct de vedere oameni de afaceri şi lideri de opinie lizante, compromiterea şi/sau
politic, manipularea reprezintă o din lume. boicotarea unor concurenţi). În
formă de impunere a intereselor ◦ un alt exemplu de dezinformare îl aceste condiţii, există riscul
unei clase, grup, colectivităţi nu reprezintă modul în care un post de supraaprecierii valorii de adevăr a
prin mijloace coercitive, ci prin televiziune a relatat unele aspecte unei informaţii ce poate fi doar o
inducere în eroare/dezinformare. legate de subiectul răpirii dezinformare.
Din acest motiv, recurgerea la jurnaliştilor români în Irak. Deşi nu În concluzie, trăim într-un
această cale în situaţii de divergenţă aveau confirmarea unei informaţii ambient bogat în media persuasive.
de interese devine tot mai frecventă legate de posibila eliberare a E necesar uneori să fim convinşi în
în societatea actuală, manipularea jurnaliştilor şi, în pofida gravelor anumite privinţe, iar media
fiind un instrument mai eficient şi consecinţe care ar fi putut decurge reprezintă o alternativă facilă de
mai puternic decât utilizarea forţei. din lansarea unei asemenea ştiri obţinere a informaţiilor. Ne putem
Exemple actuale de false, postul de televiziune a proteja de consecinţele persuasive
manipulare organizată a opiniei dezinformat. ale media începând să privim
publice prin folosirea dezin- dincolo de sensul aparent al
formării sunt: Mass-media în accepţiunea mesajelor. I
◦ conflictul din fosta Iugoslavie, în
cadr ul căr uia mass-media
serviciilor secrete de informaţii
internaţionale au anunţat că Explozia surselor deschise
Ljubljana (capitala Sloveniei) a fost de informare a impus dezvoltarea
complet distrusă, pentru ca, la scurt
timp, să urmeze recunoaşterea
cercetării acestora inclusiv la nivelul
serviciilor secrete, datele rezultate
Bibliografie
diplomatică a Sloveniei ca stat astfel constituind o parte impor- 1. Alexander, D. „Cum puteţi manipula
independent. Ulterior, s-a dovedit
că Ljubljana nu fusese distrusă. Un
tantă a procesului de obţinere a
informaţiilor.
mass-media: metode de gherilă pentru a
apărea în presă, la radio şi la televiziune”.
Bucureşti, Editura Garell, 1993.
procedeu similar a fost folosit
pentru recunoaşterea Croaţiei ca
Un dezavantaj pentru
analistul din cadrul serviciilor
2. Arădăvoaicei, Gheorghe, Stancu, Valentin,
„Războaiele de azi şi de mâine”, Editura
stat independent.
◦ cel mai elocvent exemplu al puterii
secrete îl constituie multitudinea de
surse deschise care îngreunează
Militară, 1999.
3. Boncu Şt., „Psihologia influenţei sociale”,
Iaşi, Editura Polirom, 2002.
mass-media şi al modului în care
manipularea opiniei publice a fost
procesul de diseminare a datelor
validate de cele imprecise.
4. Cathala, Henri Pierre, „Epoca
dezinformării”, Editura Militară, 1991.
ridicată la nivel de „artă” îl
constituie cel al companiei
Apariţia şi dezvoltarea
noilor forme mass media (new me-
5. Cosmin, C., “Informare şi
dezinformare”, Lumea magazin, nr.1/2003.
6. Crişan, C., Danciu, L. „Manipularea opiniei
„Ruder& Finn Global dia) şi impunerea acestora, într-un publice prin televiziune”. Cluj Napoca,
Political Affairs”, companie timp relativ scurt, ca sursă de Editura Dacia, 2000.
specializată în intoxicarea şi
manipularea opiniei publice
mondiale la cererea unui guvern,
informare concurentă presei
tradiţionale, reprezintă un fenomen
global, o serie de studii date
7. Joule, K.V. & Beauvois, J.L., „Mic tratat de
manipulare”. Oradea, Editura Antet, 1997.
8. Larson, Ch. „Persuasiunea. Receptare şi
responsabilitate”. Iaşi, Editura Polirom,
stat sau partid politic anume care publicităţii începând din anul 2007, 2003.
9. Lull, J. „Mass-media, comunicare, cultură:
plăteşte pentru campanie. Scopul
acestei instituţii este construirea
evidenţiind “creşterea audienţei
ştirilor difuzate online în
o abordare globală”. Bucureşti, Editura
Samizdat, 1999.
sau redefinirea, în special prin
intermediul televiziunilor, a
detrimentul celei a canalelor
mediatice tradiţionale”.
10.Muchelli, Alex, „Tehnici de manipulare”.
Iaşi, Editura Polirom, 2002.
martie-mai 2010 77