numărul 17, martie 2010 - Serviciul Român de Informaţii

6
2
m
a
rt
ie 1
99
0
Flaviu Predescu: Domnule Dâncu, v-aş ruga să
spuneţi cititorilor Intelligence trei lucruri care vă
definesc!
Vasile Dâncu: Nu e uşor şi nu este întotdeauna
relevant să vorbeşti despre tine însuţi, dar poţi vorbi
măcar despre ceea ce ţi-ai propus să fii, iar ceilalţi pot
căuta să verifice dacă ai reuşit sau nu. Mă defineşte
foarte bine, cred, dorinţa de a face ceva
semnificativ pentru ceilalţi. Fie că sunt la universitate,
sau în emisiunile de televiziune, atunci când scriu
cărţi sau editoriale, când conduc cercetări pentru
IRES încerc să fac lucruri relevante, netrecătoare, care
pot să producă efecte pentru comunitate sau pentru
societate. Mă obsedează ideea că trebuie să schimbăm
rapid starea de lucruri şi că nu găsim destui oameni
dispuşi să se înhame la acestă sarcină. Mă bucur când
am ocazia să descopăr oameni pentru care interesul
public şi binele comun nu sunt vorbe de miştocăreală şi
chiar cred că o parte din noi şi din viaţa noastră trebuie
dedicată celorlalţi pentru că ei, organizarea lor în
comunitate, cultură sau naţiune, ne-au dat mai mult
decât am putea noi să dăm înapoi.
Apoi, cred că mă defineşte loialitatea, în toate situaţiile
pe care le consider semnificative. Sunt un prieten
bun şi un duşman serios.
În fine, cred că mă defineşte acţiunea. Încerc să-i
conving pe toţi că este important activismul, cum
spunea Joan Baez, acţiunea este antidotul disperării.
Neparticiparea este o formă de laşitate. Măcar trebuie şi nici măcar nu au curajul să facă proiecte de viitor.
să încerci, dacă nu-ţi iese ce ţi-ai propus, te poţi întoarce România a crescut ca un cireş sălbatic, doar prin
la scris, la studiu sau la cercetare. Nu trebuie să fii forţa demografiei, înfloreşte frumos ca o speranţă, dar
membru de partid, important este angajamentul pentru nu ne putem hrăni cu fructele puţine şi amare. Ar
o cauză. De multe ori o să găseşti în alte partide oameni trebui să facă cineva un altoi de civilizaţie. Rădăcinile
cu care ai să rezonezi, nici ei nu s-au născut membri de vitale sunt puternice, am deveni o naţiune tare. Dar
partid, oameni cu care o să poţi face proiecte comune străinii nu sunt interesaţi să devenim puternici, iar
pentru a schimba starea de lucruri. noi avem, din nefericire, sentimentul urii de sine,
cum zice Luca Piţu. Dincolo de toate acestea sunt
FP: Ce v-a determinat să urmaţi Facultatea de însă optimist. Viitoarele generaţii vor salva România!
Sociologie?
FP: Ce ne aseamănă şi ce ne desparte de ţările vest-
VD: Am copilărit la ţară, undeva într-un sat de europene?
munte, în mijlocul cărţilor tatălui meu, şi totdeauna
am tânjit după prezenţa altora. Am trăit apoi în VD: Ne aseamănă cultura europeană şi istoria lungă
internate şi cămine studenţeşti ceea ce mi-a din spate. Ne aseamănă suferinţele comune, dar nu şi
accentuat sensibilitatea şi fascinaţia pentru studiul civilizaţia materială. Ne desparte ethosul
forţelor degajate în spaţiul social şi al câmpurilor de responsabilităţii colective şi proiectarea viitorului. Ne
influenţă care ne mişca prin lume: de la socializare, lipseşte asumarea defectelor şi avem ca punct tare
educaţie până la imbecilitatea comportamentului capacitatea utopică. Deocamdată, energia utopiei nu
de mulţime. Apoi, în adolescenţă, s-a ivit visul de a produce rezultate prea grozave, poate doar
construi reţele sociale şi publice. dezamăgire, dar cine ştie ce vom putea face în viitor
cu un popor de visători incurabili la gloria ce va să
FP: Cum a evoluat România în ultimii 20 de ani în vină. Suntem prea pesimişti şi nu ne dorim destul
opinia dumneavoastră? victoria, cum se spunea în cronicile sportive din
vremea comunistă. Avem în plus bogăţia spirituală a
VD: România este condamnată la subdezvoltare unei credinţe ortodoxe care ne-a plămădit simţirea,
durabilă de actuala clasă politică. Politicienii nu se pot dar handicapul unui protestantism pragmatic şi
desprinde de înguste interese individuale sau de partid restrictiv .
INTELLIGENCE