numărul 17, martie 2010 - Serviciul Român de Informaţii

6
2
m
a
rt
ie 1
99
0
Un exemplu este criza financiară fenomenului terorist şi, mai nou, la (Culoarul Timiş Cerna, Culoarul
care poate fi catalogată, conform diverşi factori apăruţi în urma Mureşului).
tuturor criteriilor, ca un incident unor evoluţii politice ori a
major de infrastructură critică, mutaţiilor survenite în arhitectura Protecţia infrastructurilor
impactul acesteia fiind greu de economică inter naţională. critice
evaluat şi estimat, statele Creşterea consumului global de
reacţionând diferit, însă reactiv, energie a condus la o competiţie Stabilirea măsurilor de securitate
prin eforturi considerabile. pentru accesul la resurse, în trebuie să vizeze atât domeniul
condiţiile în care numărul de organizaţional (strategii şi politici
Direcţii majore furnizori este limitat, iar în unele de securitate interne, care să includă
cazuri, a creat monopoluri sau instruirea în cadru organizat şi
Prioritizarea acţiunilor autori- oligarhii. Din această cauză, securitatea personalului), cât şi
tăţilor române va trebui să aibă un securitatea energetică a devenit o domeniul securităţii fizice şi
dublu standard: unul european, în problemă strategică şi politică. informatice a sistemelor care
calitate de stat comunitar, în care Logica construirii infrastructurilor formează infrastructura critică
România să se alinieze la strategia critice de până în prezent nu a fost propriu-zisă.
conturată de Directiva 2008/ 114/ bazată pe considerente de Un element imperativ al protejării
CE, respectiv unul naţional, în
care să îşi impună o atenţie
deosebită stării fizice a reţelelor de
transport, dominată de îmbătrâ-
"Un element imperativ
al protejării
sistemelor critice
sistemelor critice este promovarea
culturii de securitate în domeniu,
prin conlucrarea deţinătorului,
operatorului, utilizatorului şi
nirea şi degradarea componentelor,
precum şi de ritmul încă
lent de conectare la exigenţele
actuale (diversificare, flexibilitate
este promovarea
culturii de securitate în
domeniu"
expertului din terţă parte, plecând
de la informarea, educarea şi
instruirea periodică a populaţiei,
desfăşurarea de exerciţii de simulare
şi adaptabilitate la modificările
conjuncturale).
În fapt, cea de-a doua coordonată
reprezintă o consecinţă a
dificultăţilor întâmpinate de ţara
noastră în racordarea rapidă la
necesităţile europene, o restanţă
într-o oarecare măsură a
autorităţilor pe palierul securităţii
energetice, însă nu suntem
singurul stat cu astfel de probleme.
ameninţări ori factori de risc
externi, ci, mai degrabă, pe un
anumit standard de securizare
intrinsecă a sistemului. Realizarea
reţelelor de distribuţie de
hidrocarburi s-a bazat pe indi-
catori precum: necesarul energetic
al populaţiei vizate de proiect,
condiţiile concrete de realizare a
distribuţiei şi siguranţa transpor-
tului (înlăturarea facto-rilor nocivi,
a unor incidente majore, în urma
cărora să se studieze modalitatea de
coordonare a serviciilor asigurate
atât de către sectorul privat, cât şi de
autorităţile de stat cu atribuţii în
domeniu. I
Dinamismul infrastructurilor
critice
a eventualelor cauze care ar putea
conduce la starea de ne-
întrebuinţare/avarii etc.).
Bibliografie
◦ A R I O N, S t e l i a n , P r o t e c ţ i a
Realizarea strategiei integrate în
sectorul energetic trebuie să ia în
considerare dinamica continuă a
reţelelor care formează sistemul
critic. Cu toate că în momentul
stabilirii/ implementării unui
astfel de proiect (momentul zero)
se cunoaşte configurarea infrastructurilor
critice, în timp, aceasta
suferă unele modificări (extinderea
ariilor de referinţă ori pierderea
acestui statut, în cazul involuţiei
sistemului).
Evoluţiile şi contextul actual
impun raportarea la: impactul
real/decisiv al schimbărilor
climatice (calamităţi naturale,
alunecări de teren), extinderea
Fiabilitatea tehnică, până în
prezent, baza performanţei unui
proiect trebuie dublată de factori
precum: compatibilitatea cu
mediul, aplicabilitatea comercială
şi securitatea naţională. Spre
exemplu, în cadrul proiectului
gazoductului „Nabucco”, va
trebui să se ia în considerare
adoptarea unor decizii care să
elimine impactul negativ asupra
mediului, în condiţiile derulării
lucrărilor de construcţie în
proximitatea unor zone naturale
ocrotite (Parcul Natural Valea
Cernei - Domogled), dar şi să
acopere costurile ridicate de
constr ucţie, exploatare şi
întreţinere din zona montană
infrastructurilor critice - managementul
securităţii la nivelul deţinătorilor şi al
operatorilor (www.revista-alarma.ro)
◦ BAIN, Ben, Critical Infrastructure
Debate Centers on Control Systems
(http://fcw.com/Articles/2009/04/22)
◦ CACEU, Septimiu, Promovarea
conceptului de infrastructuri critice la
nivelul societăţii civile (www.revista-
alarma.ro)
◦ COJOCARU, Iulian, Importanţa
protejării infrastructurilor critice
(expunere în cadrul Forumului Regional
al Energiei FOREN 2008)
◦ Directiva nr. 114/ 2008 a Consiliului
Uniunii Europene
Working Towards a National Strategy
and Action Plan for Critical
Infrastructure. Draft for Consultation,
Canada, 2008
INTELLIGENCE