numărul 17, martie 2010 - Serviciul Român de Informaţii

Necesitatea de a elimina pentru că majoritatea sistemelor cheia realizării unor predicţii
incertitudinea caracteristică dinamice din mediul de securitate corecte.
domeniului intelligence a impus la (intern şi extern) se caracterizează ▪ Dificultatea de a prevedea
nivel teoretic şi în plan acţional prin non-linearitate (relaţiile cauză schimbările non-lineare (black
dezvoltarea unor modele capabile - efect nefiind proporţionale). swan) este dublată de faptul că
să avertizeze cu privire la Aşadar, principalele surse ale procesarea şi interpretarea
posibilitatea producerii unor incertitudinii sunt fenomenele informaţiilor este inevitabil
evenimente cu impact major non-determinate (aleatorii) sau afectată de limitele cognitive şi
asupra stării de securitate în plan divergente (care nu sunt supuse mentale ale furnizorilor produintern
sau internaţional. Niciunul legii cauzalităţii), limitele cognitive selor informaţionale. Astfel,
dintre acestea, totuşi, nu este şi mentale ale furnizorilor şi utilizarea de tipare mentale pentru
neapărat cheia absolută sau beneficiarilor avertizărilor şi a „transporta” elementele de
deplină a succesului în anticiparea proiecţiilor strategice, precum şi noutate în zona familiarului/
surprizei strategice, un deziderat (non)acţiunile adversar ului inteligibilului poate să contribuie
perpetuu al serviciilor de infor- (centrate pe raportul dintre intenţii substanţial la alcătuirea unei
maţii, dar care depinde atât de şi capabilităţi). reprezentări distorsionate asupra
eficienţa şi profesionalismul lor, ▪ Robert M. Clark susţine că lumii exterioare, în timp ce natura
cât şi de elemente exterioare, manifestările oricărui sistem pot fi imperfectă a memoriei şi
obiective dificil de controlat anticipate prin analiza feno- capacităţii cognitive umane ar
adeseori. menelor sale convergente (care putea determina întârzieri de
Totuşi, în raport cu rolul determină existenţa unei predicţii acţiune şi, implicit, pierderea unei
lor în ansamblul instituţiilor şi care sunt guvernate de legea oportunităţi în context strategic.
statului, una dintre principalele cauză-efect), dar şi a fenomenelor ▪ Pe de altă parte, limitele cognitive
funcţii ale activităţii de intelligence divergente (care inhibă predicţia). individuale sunt replicate şi întărite
rămâne aceea de a avertiza din Potrivit acestuia, formularea în contextul instituţional specific
timp cu privire la tendinţele de corectă a predicţiei este condi- domeniului intelligence. Astfel,
manifestare a unor riscuri şi ţionată de identificarea forţelor trasarea unor direcţii (priorităţi
ameninţări la adresa securităţii care acţionează asupra unei informative) de colectare a
naţionale/internaţionale, în scopul entităţi, atât în prezent cât şi informaţiilor necesită o anumită
de a reduce efectul de surpriză (de estimativ, de previzionarea „viziune” asupra a ceea ce trebuie
a elimina starea de incertitudine), schimbărilor survenite în acestea căutat, iar adesea principiul
respectiv de a sprijini fundamen- de-a lungul timpului, respectiv de „compartimentării” (bazat pe
tarea unor decizii, politici şi suficienţa argumentării în vechea paradigmă a need to know)
strategii preventive sau de acţiune formularea opiniei. forţează analiştii să formuleze
post-factum. De altfel, modul în Un exemplu elocvent de predicţii pe baza unor informaţii
care este îndeplinită această fenomene divergente în activitatea reduse, în comparaţie cu cele
funcţie reprezintă unul dintre d e i n f o r m a ţ i i , c a r e a p a r existente la nivelul întregii
indicatorii relevanţi prin care poate independent de voinţa celor care organizaţii. Mai mult, lansarea unei
fi evaluată performanţa serviciilor acţionează, îl reprezintă loviturile avertizări şi proiectarea analitică a
de informaţii. de stat şi acţiunile teroriste (greu de unei strategii de contracarare a
Sursele incertitudinii sunt previzionat prin însăşi natura efectelor preconizate nu poate
variate, acestea derivând din: conspirativă a evenimentelor). elimina starea de incertitudine
◦ nesiguranţa „naturală” (incerti- ▪ Kenneth Waltz a avansat un privind evoluţiile ulterioare,
tudinea inerentă), determinată de model de eliminare a “incerti- întrucât realitatea va altera
posibilitatea apariţiei unor tudinii aleatorii”, derulat pe trei întotdeauna relaţiile cauză-efect
fenomene non-deter minate niveluri de analiză, de natură a prognozate şi parametrii pe care
(aleatorii); determina evoluţiile mediului acestea se fundamentează. Ulterior
◦ existenţa unor „goluri de internaţional de securitate, lansării avertizării, conceperea
cunoaştere” asupra ţintei vizate respectiv: influenţa indivizilor, unei strategii preventive sau
(incertitudinea epistemică); repercusiunile deciziilor de politică defensive şi operaţionalizarea
◦ operaţiuni de manipulare şi internă asupra contextului acesteia produce cunoaştere care
dezinformare iniţiate de alte state / internaţional şi relaţiile (anarhice) este utilizată pentru a valida sau
servicii de informaţii străine dintre state. Potrivit acestuia, cele infirma previziunile iniţiale,
(incertitudinea indusă). trei niveluri interacţionează şi generând ciclic noi incertitudini
Dacă acestea sunt câteva formează un sistem complex prin epistemice cu privire la modifidin
sursele incertitudinii, demersul excelenţă, identificarea corectă a carea intenţiilor adversarului şi
de a realiza avertizări şi analize variabilelor care ar putea măsurile luate/preconizate de
predictive este cu atât mai dificil, determina o evoluţie sau alta fiind acesta.
INTELLIGENCE
martie-mai 2010 7