numărul 17, martie 2010 - Serviciul Român de Informaţii

c. informaţii închise sau secrete, disponibile importantă a activităţii de intelligence din
numai prin activităţile specifice de intelligence toate sursele, care cuprinde numeroase tipuri
clandestine, umane sau tehnice (cercetare de surse de intelligence, dintre care cele mai
radio sau prin satelit). importante sunt: intelligence din surse umane
Astfel, OSINT au devenit
informaţiile cu ponderea procentuală
covârşitoare în cadrul acestui proces, situaţia
prezentându-se, începând cu anii '90 astfel:
◦ informaţii din surse deschise - 80% - 95%;
◦ informaţii din surse private 5 - 10%;
◦ informaţii din surse închise 5 - 10%.
(human intelligence - humint), intelligence din
imagini (imagery intelligence- imint),
intelligence din cercetare radio (signal
intelligence - sigint).
În 1994, dr. Joseph Nye, preşedintele
Consiliului National pentru Informaţii, s-a
folosit de analogia cu jocul de puzzle pentru a
explica raportul dintre OSINT şi disciplinele
Dezvoltarea fără precedent a
tehnologiei informaţiei din ultimul deceniu
lansează o provocare nouă comunităţiilor de
intelligence la nivel global. Astfel, sursele
tradiţionale de informaţii folosite de către
serviciile secrete sunt, în mod direct,
ameninţate de sursele deschise. Sursele
tradiţionale, în special cele tehnice, şi-au
dovedit importanţa dar şi latura costisitoare,
prin operarea şi exploatarea lor. În consecinţă,
un nou tip de abordare este mai mult decât
necesar în folosirea acestora. Pe lângă aceasta,
sursele tradiţionale - deşi sunt extrem de
folositoare pentru îndeplinirea cerinţelor
specifice beneficiarilor - nu întotdeauna pot
reprezenta un panaceu. Adesea, acestea
întârzie procesul intelligence vizavi de
cerinţele şi aşteptările clienţilor. Aceştia resimt
o nevoie din ce în ce mai intensă pentru
informaţii specifice, actualizate aproape în
timp real, care să le permită luarea unor decizii
foarte rapide.
În ultimii ani, sursele închise sunt
devansate de sursele deschise, care prezintă
avantaje categorice. De fapt, ele pot furniza
informaţii foarte rapide analiştilor intelligence.
Mai mult de atât, informaţiile colectate prin
acest canal provin adesea de la experţi pe
domenii cum sunt agenţiile de ştiri sau din
propria sferă de activitate şi competenţă cum
sunt profesori universitari, cercetători,
specialişti în economie şi industrie sau chiar
experţi din domeniul militar. De cele mai multe
ori, informaţiile au fost mai întâi analizate de
aceşti experţi.
Principalul dezavantaj al surselor
deschise îl constituie cantitatea uriaşă de
informaţii disponibile, spaţiu în care se poate
dezvolta cu uşurinţă întregul arsenal al
tehnicilor de dezinformare.
Această mulţime de date şi informaţii,
ce tinde spre infinit, trebuie astfel să fie
absorbită într-un timp cât mai scurt în procesul
de selectare, filtrare, analiză, interpretare şi
diseminare a produselor intelligence.
OSINT constituie astăzi o componentă
secrete. El a asemuit sursele deschise pieselor
exterioare ale jocului, fără de care puzzle-ul nu
poate fi nici început, nici finalizat. Totuşi,
experţii guvernamentali consideră că sursele
secrete sunt esenţiale, pentru introducerea
elementelor celor mai dificile, necesare
înţelegerii miezului jocului şi completării
tabloului de puzzle, pentru obţinerea unor
produse intelligence de valoare.
Un alt specialist, Paul Wallner, membru
al Agenţiei de Informaţii a Apărării (DIA
Defense Intelligence Agency) şi primul
coordonator pentru sursele deschise al
directorului Comunităţii de Informaţii (DCI
Director of Central Intelligence), a descris
OSINT ca fiind “sursa de prim rang”.
Concepţia sa originală a fost adaptată ulterior
de un comentator din sectorul privat într-o
sintagmă mult mai spectaculoasă: nu trimite
un spion acolo unde poate merge şi un student
(Steele, 1995). Ambele formule converg către
ideea că sursele deschise ar trebui folosite la
maximum, înainte de a pune în joc şi a cheltui
capacităţile secrete mult mai preţioase.
Putem concluziona pe scurt: din
perspectiva guvernamentală, sursele deschise
nu reprezintă substitutul capacităţilor
secretizate, însă pot asigura o bază deosebit de
valoroasă şi contextul favorabil pentru o
orientare rapidă a analistului şi a con-
sumatorului de intelligence şi pot ajuta în
procesul de stabilire a cerinţelor de culegere a
informaţiilor. Analiştii intelligence trebuie să
fie precauţi în privinţa recurgerii exclusive la
sursele secrete, deoarece spectrul redus al
surselor secrete poate înşela adeseori analistul,
care poate fi tentat să accepte o interpretare
limitată a evenimentelor. Bineînţeles că
informaţia achiziţionată ilegal poate fi mai
incitantă decât cea achiziţionată legal, însă
conform specialiştilor domeniului, rareori este
mai folositoare, deoarece cea mai secretă
informaţie ilegală, analizată în mod
necorespunzător, este inutilă, pe când
informaţia disponibilă tuturor, analizată aşa
cum trebuie, poate fi inestimabilă.
martie-mai 2010 45