You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Ctitorii 111<br />
distanţă considerabilă de frontiera<br />
poloneză. Nui exclus că şi aceasta<br />
ia permis domnitorului Roman să<br />
negocieze condiţii mai prielnice în<br />
calitatea sa de vasal al lui Vladislav<br />
Iagello. În atare situaţie se întăresc<br />
poziţiile Ţării Moldovei în relaţiile<br />
internaţionale 7 .<br />
Pe timpul domnitorului Roman,<br />
garnizoana cetăţii era formată<br />
din lefegii străini, veniţi în Moldova<br />
cu susţinerea regelui polonez Vladislav<br />
Iagello. Numărul lefegiilor<br />
străini de origine germană nu era<br />
prea mare. Ei foloseau obiecte<br />
ceramice şi arme aduse din patria<br />
lor. Spre finele deceniului întâi al<br />
secolului al XVlea ostaşii garnizoanei<br />
nu mai utilizau ceramica străină.<br />
Treptat ei se acomodau la condiţiile<br />
de viaţă din ţară, acceptând utilizarea<br />
obiectelor de producţie locală,<br />
folosite de băştinaşi 8 .<br />
Către începutul secolului al<br />
XVlea, în oraşul Roman se constituie<br />
trei comunităţi etnoreligioase:<br />
ortodoxă, catolică şi armeanogregoriană.<br />
Comunitatea ortodoxă a<br />
românilor avea biserica Sf. Vineri,<br />
unde a fost înhumată Anastasia,<br />
soţia lui Roman I şi mama lui Alexandru<br />
cel Bun. La 18 septembrie<br />
1408, Alexandru cel Bun dăruieşte<br />
bisericii Sf. Vineri „care e în târgul<br />
Roman unde zace sfântă răposata<br />
mama noastră cniaghinea Anastasia”<br />
două sate, vadul de la Moldova,<br />
din jos de târg, şi o parte a ocolului<br />
târgului 9 . Această biserică devine<br />
reşedinţă a Episcopiei de Roman,<br />
înfiinţată între anii 14081413. La<br />
ridicarea Episcopiei sa folosit materialul<br />
cetăţii care a fost demolată.<br />
Episcopia a continuat să utilizeze<br />
pentru păstrarea produselor alimentare<br />
beciul cetăţii demolate. Beciul<br />
avea o suprafaţă de aproape 50<br />
m 2 . În el au fost depistate monede<br />
de la Alexandru cel Bun, Iliaş şi<br />
fratele său Ştefan 10 . Episcopiei îi<br />
aparţineau câteva mori, menţionate<br />
întrun act emis de Ştefan cel Mare<br />
în 1458 11 .<br />
Lăcaşuri sfinte aveau şi alte<br />
comunităţi etnoreligioase. Conform<br />
tradiţiei armeneşti, o biserică<br />
catolică de lemn a saşilor a fost<br />
cumpărată de către comunitatea<br />
armeanogregoriană, prefăcândo<br />
întrun lăcaş sfânt din piatră 12 .<br />
Aflat mai la sud de Siret, Suceava<br />
şi Baia, Romanul a mai fost<br />
numit „Târgul de Jos”. Cu acest<br />
nume e menţionat în documentele<br />
emise în 1415, 1418, 1443, 1445<br />
etc. 13 . La 27 iulie 1448 Petru vodă<br />
întărea o casă boierului său Ioan<br />
Purcel din Târgul de Jos 14 .<br />
Aşezat pe o cale comercială<br />
favorabilă, Romanul devine un<br />
important centru comercial. În privilegiul<br />
pe care la 6 octombrie 1408<br />
alexandru cel Bun l-a acordat negustorilor<br />
din oraşul Liov se menţionează:<br />
„Iar cine va cumpăra vite sau<br />
berbeci, în Bacău sau în Roman, în<br />
târg... acela nu va da vamă nicăieri,<br />
decât acolo unde va cumpăra şi<br />
îşi va lua pecete de la vameş” 15 .<br />
În continuare se precizează câtă<br />
vamă şi pentru ce se percepea. În<br />
Roman, producătorul local putea să<br />
vândă negustorilor din Liov bovine,<br />
ovine, porcine, piei crude şi prelucrate,<br />
pielicele de miel etc. Vama<br />
se percepea doar în capitală, unde<br />
era achiziţionată marfa. Aceleaşi<br />
produse sunt menţionate şi în privilegiile<br />
acordate liovenilor pe timpul<br />
unor succesori ai lui alexandru cel<br />
Bun. Doar în privilegiul lui Ştefan<br />
cel Mare (1460) sunt omise porcine-
Change language