PDF - Limba Romana

220
în vederea unei dezbateri publice a
Legii „românilor de pretutindeni” care
urmează a fi adoptată de către parlamentul
de la Bucureşti. (Sperăm să
fie auzit.) Cronici literare pertinente
de Grigore Chiper şi Mircea A. Diaconu,
la Cartea de la Jucu Nobil
de Mircea Petean şi, respectiv – la
romanul Împotriva lui Mango de
Constantin Virgil Negoiţă. Poezie de
Carmen Firan, din care nu putem cita,
dat fiind că orice poem al ei îşi pierde
sensul dacă nu este reprodus în întregime.
La rubrica Cosmograme eseul
Negaţia ca valoare de Leo Butnaru.
Arcadie Suceveanu lansează imperativul
„dezideologizării lui Puşkin”, îndemnându­i
pe puşkinologi să redea
istoriei literare (şi cititorilor) adevărul
întreg despre perioada aflării poetului
rus în Basarabia. Într-un articol reluat
din revista L’Observatoire din Grenoble,
Patrice Leguy şi Corina Fuşteu
pledează pentru păstrarea unui statut
specific al muncii artistului, ca producător
al operei, deci promotor al
valorii democratice individualizante,
autonome, inovatorii, singurul garant
al conservării unei logici a lui „a fi”
care coexistă şi pune mereu în discuţie
tendinţele exclusiviste ale logicii lui
„a avea”. Două poeme (Reguli pentru
actori şi Speriatul) de Peter Handke,
necunoscute până acum cititorului
de limbă română. Recomandăm şi
comunicările susţinute în cadrul simpozionului
„Presa şi opinia publică
în Europa de Sud­Est”, organizat de
Contrafort şi de Goethe Institut Bucureşti,
la care au participat: Dietrich
Schlegel, München, Germania (...
amendamentele aduse Legii Audiovizualului,
doar aparent aveau ca
scop transformarea postului «Teleradio-Moldova»
în instituţie publică,
dar de fapt au menirea de a continua
controlul impus de guvern şi de partidul
comunist.); Igor Boţan, Chişinău
(cu referinţe privind comportamentul
inadmisibil al mass-media de stat
limba Română
din Republica Moldova în campaniile
electorale); Gabriela Adameşteanu,
Bucureşti (...ascuns sub haina sclipitoare
a libertăţii de informaţie şi
opinie, politicul controlează media
şi – într-un mod mai subtil, dar şi de
lungă durată – societatea postcomunistă.);
Nicolae Negru, Chişinău
(Când vine vorba despre libertatea
presei, comunistul se jură că la noi
totul e în regulă la acest capitol, dar
nu se jenează să trimită Securitatea
prin redacţii...); Valentina Tăzlăuanu,
Chişinău (Impactul public al revistelor
de cultură, acţiunea lor modelatoare
se va vedea, nu mă îndoiesc, în timp.
Deocamdată, contează seriozitatea
discursului pe care îl promovează
şi vizibilitatea lui în spaţiul culturii.);
Magdalena Boiangiu, Bucureşti (cu o
intervenţie despre revistele culturale
ca spaţiu necesar al dialogului) şi alţi
reprezentanţi ai mass­media.
Un număr ce reafirmă prestigiul
şi – ceea ce ni se pare esenţial – funcţionalitatea
culturală reală a revistei
Contrafort.
CURIERUL ROMâNESC, nr.
8/2004 ia în discuţie situaţia şcolilor
româneşti din Transnistria. Tudorel
Urian subliniază, în context, că
autorităţile de la Bucureşti trebuie
să-şi păstreze mintea limpede, să se
ferească de disputele cu final incert şi
să acţioneze de la nivelul organizaţiilor
internaţionale din care România
face parte (NATO, ONU, OSCE,
eventual UE) pentru protejarea intereselor
etnicilor români. Rubrica Simpozion
supune dezbaterii „imaginea
României în mass­media germană
şi austriacă după 1989”. Relevante
comunicările unor profesori din Republica
Moldova, Bulgaria, Ucraina,
Serbia referitoare la funcţionarea
limbii române în aceste ţări. Două
pagini (30­31) dedicate seriei Literatura
din Basarabia (Proza scurtă – 1;
Proza scrută – 2; Poezie; Traduceri).