You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
30<br />
istoria şi cu realităţile concrete de<br />
aici. Constatăm revenirea literaturii<br />
la această joncţiune cu istoria: aşa<br />
procedau scriitorii şaizecişti din<br />
generaţia lui Liviu Damian şi Ion<br />
Vatamanu, generaţie care conştientiza<br />
că „ruperea” de matricea<br />
populară risca să devină de rău augur<br />
în peisajul cultural dintre Prut şi<br />
Nistru. Trebuie precizat că datorită<br />
joncţiunii literaturii cu istoria se va<br />
ajunge, prin anii şaptezeci, la supralicitarea<br />
eticismului în literatura<br />
basarabeană. Întrun anume sens<br />
eticismul are menirea de a suplini,<br />
întro formă disimulată, legătura cu<br />
istoria. Anume aşa se explică interesul<br />
lui Liviu Damian pentru „partea<br />
morală” a lucrurilor. În general însă<br />
începând cu anii ’60 scriitorii de la<br />
Chişinău redescopereau resorturile<br />
expresiei orale drept cale „rapidă”,<br />
„directă” de explorare a crizei identitare<br />
a românului basarabean. Acest<br />
lucru reiese cu claritate din creaţia<br />
mai multor autori. Astfel, succesul<br />
pe care la avut Povestea cu cucoşul<br />
roşu de Vasile Vasilache se<br />
explică inclusiv prin imitarea povestirii<br />
populare sau, cu alte cuvinte,<br />
prin transpunerea oralităţii în scris.<br />
Romanul este structurat pe modelul<br />
naraţiunii orale. Efectele oralităţii<br />
transpar la mulţi dintre scriitorii şaizecişti,<br />
la romancieri în primul rând<br />
(Ion Druţă, I. C. Ciobanu ş.a.), dar<br />
şi în poezie. Cât de mult contează<br />
pentru Liviu Damian cuvântul viu<br />
o spune chiar titlul volumului de<br />
versuri care la consacrat: Sânt<br />
verb, la fel ca şi cele ale volumelor<br />
Altoi pe o tulpină vorbitoare şi<br />
Dialoguri la marginea oraşului.<br />
Întrun poem consacrat lui Ştefan<br />
cel Mare, Cavaleria de Lăpuşna,<br />
limba Română<br />
el include „zicerile care însoţeau<br />
călătoria vieţii din munte spre câmpie,<br />
din leagăne şi vetre către masa<br />
tăcerii”, concentrând în ele crâmpeie<br />
din istoria civilizaţiei româneşti.<br />
Oralitatea se referă aici la un fond<br />
comun de cunoştinţe şi transpare şi<br />
în creaţia poeţilor din generaţia lui<br />
Vasile Romanciuc, autorul volumului<br />
de versuri Citirea proverbelor.<br />
Aceşti autori sunt şi promotorii<br />
împrospătării langajiere. <strong>Limba</strong>jul<br />
se vrea mai spontan, regăsinduşi<br />
sursa întrun fond popular<br />
nealterat. Trebuie să accentuăm că<br />
nu altfel este orientată şi literatura<br />
occidentală în care se mizează pe<br />
vorba vie a povestitorului. Un cercetător<br />
francez al discursului narativ<br />
din anii ’80, Le Clézio, consideră<br />
că „dacă există astăzi o reînnoire<br />
în literatura Occidentului, ea îşi găseşte<br />
sursa în acest fond popular”<br />
[2, p. 66], precum şi în ceea ce S.<br />
SanterresSarkany defineşte drept<br />
„necesitatea de a împrospăta limbajul<br />
printro baie de spontaneitate”<br />
[2, p. 66].<br />
Revenind la literatura română<br />
interriverană, în special din ultimul<br />
timp, constatăm că oralitatea intră<br />
din ce în ce mai mult în sfera de interes<br />
a autorilor din cea mai tânără<br />
generaţie. Scriitorii de la sfârşitul<br />
secolului al XXlea, după o perioadă<br />
în care au preferat, în mod expres,<br />
poetica elaborării lucide a textelor,<br />
vor renunţa la delimitarea lirismului<br />
de istorie. Revolta contra injustiţiei<br />
istorice se revarsă întrun discurs<br />
care neglijează deliberat condiţia<br />
livrescului:<br />
doamne, cerem o mântuire<br />
mai domestică<br />
crimă să fie oare dacă
Change language