PDF - Limba Romana

Co-Laborator 189
de închegată cum e ceremonialul
nupţial.
O nouă familie reprezintă un
eveniment important sub toate aspectele
pentru toţi membrii colectivităţii ţărăneşti,
fiecare fiind interesat ca tinerii
să fie „porniţi bine” în viaţa de familie.
Despărţirea de părinţi şi plecarea
între străini era, ca şi despărţirea
de fete, unul dintre momentele
culminante în desfăşurarea ceremonialului
căsătoriei. La plecarea
miresei de la casa părintească, de
altfel ca şi la plecarea mirelui la cununie,
în Moldova se juca De trei ori
pe după masă, dans care, în opinia
folcloriştilor, marchează despărţirea
de vatra părintească [1, p. 15].
Primirea miresei în noua familie
era un act solemn însoţit de o
serie de rituri. La sosirea în curtea
mirelui, tinerii se spălau pe mâini şi,
înainte de a intra în casă, întindeau
o horă. În faţa casei mirelui tinerii
erau întâmpinaţi cu boabe de grâu
sau de orez, care se aruncau asupra
lor în semn de belşug.
De regulă, nunta ţinea câteva
zile, urma o petrecere menită
să marcheze eliberarea de rit, de
ceremonial şi să permită reintrarea
în cotidian. După acest act cu veche
semnificaţie ceremonială, cu
rosturi de bună cuviinţă sătească,
nunta nu se termina aici. Ca şi alte
ceremonialuri de trecere, nunta era
urmată de o serie de acte menite să
restabilească echilibrul social. Printre
acestea era vizita pe care mirii o
făceau naşilor şi părinţilor miresei,
calea primară etc. Toate acestea
făceau trecerea de la sărbătoare
la viaţa de zi cu zi şi contribuiau la
integrarea noii familii în rândurile
gospodarilor din sat.
În prezent rolul deosebit pe
care îl îndeplineşte nunta în realiza-
rea unei căsătorii nu este diminuat.
Mai bogată sau mai modestă, nunta
continuă să marcheze marele eveniment
din viaţa omului, trecerea
flăcăului şi a fetei mari în rândul
celor căsătoriţi.
REFERINŢE bIbLIOGRAFICE
1. Badrajan, Svetlana, Muzica în
ceremonialul nupţial din Basarabia, Chişinău,
Editura Epigraf, 2002.
2. Cantemir, Dimitrie, Descrierea
Moldovei, Chişinău, Editura Literatura
Artistică, 1982.
3. Cât îi Maramureşul..., Cuvânt
înainte de Mihai Pop, Chişinău, Editura
Ştiinţa, 1993.
4. Crestomaţie de folclor moldovenesc,
Prefaţă şi comentarii de Grigore
Botezatu, Chişinău, Editura Lumina,
1989.
5. Eliade, Mircea, Eseuri, Bucureşti,
Editura Ştiinţifică, 1991.
6. Folclor din ţara fagilor, Chişinău,
Editura Hyperion, 1993.
7. Marian, S. Fl., Nunta la români,
Studiu istorico­etnografic comparativ,
Bucureşti, Editura Grai şi Suflet – Cultura
Naţională, 1995.
8. Nunta la români, Ediţie îngrijită
de Ion Moanţă, Bucureşti, Editura Minerva,
1989.
9. Pop, Mihai, Obiceiuri tradiţionale
româneşti, Bucureşti, Institutul de Cercetări
Etnologice şi Dialectologice, 1976.
10. Şeuleanu, Ion, Dincoace de
sacru, dincolo de profan, Târgu­Mureş,
Editura Tipomur, 1994.
11. Ursache, Petru, Etnoestetica,
Iaşi, Editura Institutul European, 1998.
12. Van Gennep, Arnold, Riturile de
trecere, Studiu introductiv de Nicolae Constantinescu,
Iaşi, Editura Polirom, 1996.
13. Vrabie, Gheorghe, Din estetica
poeziei populare române, Bucureşti, Editura
albatros, 1990.