PDF - Limba Romana

Analize şi sinteze 29
[11, p. 351]. Ceea ce­l deosebeşte
deci de celelalte avangarde este
anume ideea de „sistem artistic”.
Constructivismul ia fiinţă prin reactivarea
ideii de sistem artistic, ca
reacţie la furia anticonvenţională,
antisistemică a avangardelor apusene.
Însă estetica constructivistă
suferă de o patimă a schematizării
şi raţionalizării abuzive a formelor
artistice.
„S­a întâmplat ca prima cristalizare
a unei grupări de avangardă
româneşti să se realizeze (tot) sub
auspiciile orientării constructiviste”
[3, p. 60]. E vorba, fireşte, de
gruparea din jurul revistei Contemporanul
condusă de Ion Vinea.
Spre deosebire de constructivismul
rusesc, de natură critică, gruparea
de la Contimporanul pleda pentru o
sinteză a futurismului, cubismului,
dadaismului, impunând literaturii,
împreună cu alte grupări avangardiste,
un statut citadin într-o lume
contaminată de epidemia maşinismului
şi a simetriilor arhitectonice
perfecte.
REFERINŢE bIbLIOGRAFICE
1. Marino Adrian, Dicţionar de
idei literare I, Bucureşti, 1973.
2. Fundarea şi Manifestul futurismului
// Mario de Michell, Avangarda
artistică a secolului XX, Bucureşti,
1968.
3. Pop Ion, Avangardismul poetic
românesc, Bucureşti, 1969.
4. Tzara Tristan, Şapte manifeste
DADA. Lampisterii. Omul aproximativ,
Bucureşti, 1996.
5. Primul manifest al suprarealismului
// Mario de Michell, Avangarda
artistică a secolului XX, Bucureşti,
1968.
6. Citat după Pop Ion, Avangardismul
poetic românesc, Bucureşti,
1969.
7. Mincu Marin, Textualism şi
autenticitate, Constanţa, 1993.
8. Lovinescu Eugen, Istoria literaturii
române contemporane, vol. I,
Bucureşti, 1973.
9. Manifestul pictorilor futurişti //
Mario de Michell, Avangarda artistică a
secolului XX, Bucureşti, 1968.
10. Raymond Marcel, De la Baudelaire
la suprarealism, Bucureşti,
1970.
11. Manifestul realismului 1920 //
Mario de Michell, Avangarda artistică a
secolului XX, Bucureşti, 1968.