PDF - Limba Romana

Ctitorii 111
preot paroh de neamul lor armean.
Armenii care se află în ţările acestea
au venit din Turcia şi locuiesc în
această Ţară a Moldovei” 73 .
Din informaţia furnizată de
P. Baksici se vede că în oraş locuiau
circa 346 de familii, inclusiv 200
româneşti ortodoxe, 80 armeneşti şi
6 ungureşti catolice.
Biserica catolică urmărea cu
îngrijorare procesul de slăbire a
comunităţilor ei din Ţara Moldovei.
În 1560 misionarul Bonaventura,
vizitând Moldova, relatează că la
„Roman... este o biserică nouă.
Sânt vreo 4 familii de saşi. Posedă
câte ceva (din veşminte – n.n.).
Săbăoanii, sânt 6 sate, acolo se
află vreo 15 familii de unguri cu
două biserici: una este la Săbăoani,
cealaltă în satul Sămăşeni. În toate
aceste nu este un venit sigur. În
toate aceste biserici se va duce
misionarul cel mai apropiat spre a
le păstra” 74 .
Prin Roman au trecut oştile
implicate în luptele pentru tronul
Ţării Moldovei din 1653. În oraş
ajunsese avangarda oastei transilvănene,
ori ungureşti, cum o
numeşte Miron Costin, care­l susţinea
pe Gheorghe Ştefan împotriva
lui Vasile Lupu. „Amu, relatează
cronicarul, ajungea fruntea oştilor
ungureşti la Roman”, iar la Focşani
– cele muntene 75 . Din porunca lui
Gheorghe Ştefan şoltuzul oraşului
Roman a cumpărat un butoi de vin
pentru a fi băut întru susţinerea
succesului pretendentului 76 . cu
ajutorul trupelor din Muntenia şi
Ardeal Gheorghe Ştefan a ocupat
tronul ţării.
După încercarea nereuşită a
cazacilor lui Timuş Hmelniţki de a­i
răsturna pe Gheorghe Ştefan şi pe
Matei Basarab de pe tronurile celor
două Ţări Româneşti din spaţiul
extracarpatic, fiul hatmanului şi­a
găsit moartea la Suceava... În mâinile
lui Gheorghe Ştefan au căzut
Ştefăniţă, feciorul lui Vasile Lupu,
şi mama sa. Rudele lui Vasile Lupu
au fost transferate de la Suceava la
Roman, unde a sosit şi Gheorghe
Ştefan. Despre acestea relatează
Miron Costin: „Gheorghe Ştefan
s­au aşezat la Roman, în episcopie,
iară doamna lui Vasile Lupu şi cu
feciorul lui o au trimis la un sat al
său cu pază” 77 .
La Roman, Gheorghe Ştefan
s­a aflat mai mult timp: „Iară Ştefan
vodă, relatează Miron Costin, tot la
Roman au şedzut până i­au venit
şi steagul de domnie de la împărăţie”.
Aflându­se la Roman, lefegii
polonezi şi germani, pe care regele
Kozimir îi trimisese în susţinerea lui
Gheorghe Ştefan, au contribuit la
fortificarea poziţiilor catolicilor locali
pereclitate de Reforma religioasă.
În raportul unei misiuni iezuite din
Moldova (1653) se menţionează:
„...S­a făcut un drum la Roman, la
curtea domnului ce îşi avea atunci
reşedinţa acolo pentru a se împlini
îndatoririle faţă de oastea catolică
germană sau polonă ce­i slugea
domnitorului, şi acolo au fost ascultate
spovedaniile multora şi câţiva
s­au lepădat de erezie” 78 . Misionarii
aveau grijă ca ungurii să nu treacă
la ortodoxie. Într-un raport al misiunii
din perioada respectivă se menţiona:
„S­a mers în satele ungureşti din
marginea oraşului Roman. Acolo,
părintele căruia i s­a încredinţat
această parohie s­a străduit să­i
scoată din profunda lor neştiinţă
despre lucrările divine pe oamenii
care sânt creştini doar cu numele,