Capitolul II - Universitatea Tehnică

- El se bazează pe separarea în câmpuri disciplinare rigide, în timp ce
interdisciplinaritatea rămâne un ornament retoric;
- El este un învăţământ de tip colectivist şi nu oferă un spaţiu semnificativ parcursurilor
individuale de formare;
- El este egalitarist, de vreme ce performanţele individuale se bucură doar de
„recunoaştere festivistă”;
- El este centralizat, întrucât orice decizie mai importantă presupune aprobări
ministeriale;
- El operează cu norme de performanţă locală, în cel mai bun caz cu norme naţionale
într-o epocă în care cunoaşterea este globală;
- El pune accentul pe clarificări generale (de tip licenţă sau diplomă), în timp ce
„bătălia” pentru performanţe s-a mutat de mult la nivelul studiilor postuniversitare;
- El promovează un concept depăşit al dezvoltării de tip extensiv (volum mai mare de
examene etc.) într-o epocă în care „idealul enciclopedist" a fost înlocuit prin
apropierea regulilor generatoare de avantaj competitiv şi performanţă;
- El suportă presiunile sufocante ale unei legislaţii financiare desuete şi nestimulative;
- El nu dispune de legi proprii ancorate în realitate, care să legifereze cadrul în care
evoluăm, iar în consecinţă orice lege care se referă la un SRL poate fi extrapolată şi-şi
emite valoarea chiar şi în învăţământ.
Cu toate acestea, eforturile sistematice şi concentrate ale factorilor decizionali din UTC-N
au condus la rezultate deosebite.
Astfel, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca a fost inclusă, la începutul anului 2007,
într-un eşantion de 10 universităţi pilot pentru omologarea metodologiei de evaluare a
universităţilor din Romania, utilizată de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul
Superior din Romania (ARACIS).
În cadrul grupului pilot au fost cuprinse universităţi de diferite mărimi şi profile,
universităţi de stat şi private, iar costurile evaluarii au fost suportate de Ministerul Educaţiei şi
Cercetării. Ulterior, la grupul celor 10 universităţi, s-a adăugat în urma cererii sale exprese,
Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad care şi-a suportat singură costurile evaluării.
Activitatea de evaluare la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca s-a desfăşurat în luna
mai 2007 fiind realizată de o echipă complexă a ARACIS compusă inclusiv din consultanţi
străini.
În urma evaluării, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca a primit calificativul „grad de
încredere ridicat" situându-se pe primul loc între cele 11 universităţi evaluate.
Într-o altă ordine de idei în cadrul Departamentului pentru Asigurarea Calităţii, Colegiul
Academic şi Biroul Senatului s-au analizat politicile educaţionale reflectate în planurile de
învăţământ, căutând răspunsuri la întrebări de tipul: ce abilităţi comportamentale ar trebui să aibă
cei ce studiază, ce trăsături de personalitate se dezvoltă, cum se realizează evoluţia identităţii
personale prin integritate, autoafirmare şi reciprocitate, pentru ce tip de viitor prognozat sunt
pregătiţi absolvenţii?
Racordându-ne la cele de mai sus, pregătirea inginerului în Universitatea Tehnică din
Cluj-Napoca poate urmări trei ţinte principale:
1. Asigurarea de ingineri competenţi pentru o dezvoltare durabilă a ţării în condiţiile
integrării europene şi globalizării;
2. Compatibilizarea pregătirii acestora, pentru dezideratul anterior;
3. Asigurarea elitelor intelectuale în inginerie, cu rol de „locomotivă" în cercetarea
autohtonă şi viaţa social-economică, în general.
Aceste precizări sunt făcute ţinând cont de criterii A.B.E.T. (Accreditation Board for
Engineering and Technology), referinţă de prestigiu în S.U.A.
Făcând un bilanţ interimar este evident că actualele planuri de învăţământ trebuie să
suporte ameliorări.
14