Capitolul II - Universitatea Tehnică

• În UTCN se desfăşoară un proces continuu de revizuire a ariilor curriculare pentru
creşterea caracterului de transferabilitate a creditelor acumulate.
• În UTCN există programe de studii în limbi străine care facilitează mobilitatea
studenţilor şi cadrelor didactice.
• UTCN are structuri interne orientate spre priorităţi ale procesului Bologna:
Departamentul de caliate, Departamentul de educaţie continuă, Departamentul de Relaţii
Internaţionale
• Prin implicarea cadrelor didactice din UTCN a crescut continuu în ultimii ani numărul de
acorduri de mobilitate Erasmus/Socrates.
• Multe din acordurile de mobilitate stabilite prin programe europene se continuă apoi prin
acorduri bilaterale cu universităţile din UE.
Puncte slabe
• Cultura instituţională tradiţională din UTCN se bazează pe sistemul academic integrat de
5 ani.
• În UTCN nu există o experienţă consistentă în organizarea unor studii propriu-zise de
master.
• În cultura instituţională tradiţională din UTCN doctoratul nu era integrat în sistemul
educaţional.
• Există un număr mic al studenţilor înscrişi la nivel de doctorat ceea ce grevează procesul
de implementare a Şcolii Doctorale.
• Sistemului informatic din universitate are o inerţie mare influenţând în felul acesta ritmul
în care se implementează procesele.
• Spaţiilor didactice din UTCN, insuficiente şi dispersate, constituie un obstacol în
promovarea unor programe academice flexibilizate.
• Nu toate programele de studii au filiere de predare în limbi străine.
Oportunităţi
• Programele europene dedicate mobilităţilor s-au diversificat. Au apărut oportunităţi
pentru mobilităţi în scopul unor stagii pentru plasamente practice.
• Integrarea în UE a eliminat obstacolele administrative (vize, condiţionări financiare) în
derularea mobilităţilor.
• Spaţiul european prezintă atractivitate pentru studenţii din universitate.
• Piaţa forţei de muncă regională şi naţională devine din ce în ce mai structurată, creând
oportunităţi pentru creşterea gradului de angajare a absolvenţilor.
• Prin reforma din învăţământul preuniversitar din România absolvenţii de liceu vin în
UTCN cu cultura unei curriculei flexibile.
422
Ameninţări
• Durata ciclului de licenţă, stabilită la nivel naţional la 4 ani pentru învăţământul tehnic,
este diferită de durat de 3 ani adoptată în marea majoritate a statelor europene.
• În cazul studiilor de master adoptarea unei durate de 1,5 ani nu este compatibilă cu durata
de 2 ani specifică spaţiului european. Adoptarea unei durate de 2 ani conduce la o durata
a studiilor L+M de 6 ani, cu 1 an mai mare decât cea din spaţiul european.
• Pe plan naţional deciziile ce ţin de implementarea procesului Bologna se adoptă cu
dificultate, determinând apoi durate foarte scurte pentru implementare în universităţi.
• Tinerii absolvenţi de liceu din România sunt din ce în ce mai atraşi de ideea începerii
carierei universitare într-o altă ţară europeană.