Capitolul II - Universitatea Tehnică

• numărul mare de contracte de colaborare cu întreprinderi şi instituţii din ţară, cu pondere
la veniturile din cercetare de 12,47%;
• tendinţa de creştere, pe ansamblu, a activităţii de cercetare ştiinţifică în
UniversitateaTehnică din Cluj-Napoca.
Cu toate acestea, trebuie observat numărul redus de contracte de consultanţă şi de proiecte
internaţionale (4,14%), neaccesarea fondurilor structurale, precum şi absenţa unor mecanisme şi
instrumente de valorizare rapidă şi eficientă a cercetării.
4. REZULTATELE ACTIVITĂŢII DE CERCETARE ŞIINŢIFICĂ
Rezultatele activităţii de cercetare ştiinţifică în UTC-N se evidenţiază ca urmare a aplicării
sistemelor externe de evaluare şi a sistemului intern de evaluare. Sistemele externe de evaluare
permit comparaţia cu alte universităţi româneşti şi sunt obligatorii pentru finanţarea de bază a
universităţii, precum şi pentru participarea la programe de cercetare finanţate de la buget prin
competiţii naţionale. Sistemul intern de evaluare permite luarea în considerare a unor criterii pe
care sistemele externe nu le conţin şi aprecierea rezultatelor cercetării în funcţie de obiectivele
universităţii.
4.1. Sisteme externe de evaluare a activităţii de cercetare
Sistemele externe de evaluare disponibile şi implementate la ora actuală în ţară sunt:
• Sistemul de evaluare al Consiliului Naţional al Finanţării Învăţământului Superior –
CNFIS, realizat de începând cu anul 2003, bazat pe indicatorul de calitate IC6 privind
nivelul performanţelor în cercetarea ştiinţifică din universităţi.
• Sistemul de evaluare realizat de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică – ANCS
începând cu anul 2007, pentru unităţile şi instituţiile componente ale sistemului naţional de
cercetare-dezvoltare.
• Topul universităţilor din România 2007 realizat de asociaţia Ad Astra a cercetătorilor
români.
CNFIS a publicat în ianuarie 2008, ca material de lucru, “Analiza evoluţiei indicatorului de
calitate IC6 privind “nivelul performanţelor în cercetarea ştiinţifică din universităţi” şi
influenţa acestuia în repartizarea alocaţiilor bugetare destinate finanţării de bază”. Această
analiză ia în considerare cele 49 de universităţi de stat pe baza rezultatelor în cercetare în
perioada 2003-2007. Universităţile de artă şi arhitectură au fost considerate separat, astfel încât
s-au luat în considerare 41 de universităţi. Cele 41 de universităţi au fost împărţite în 5 grupe, 4
de 8 universităţi şi ultima grupă de 9 universităţi. În vederea aprecierii mai clare a evoluţiei
rezultatelor pentru întreaga perioadă 2003-2007 (trecerea de la o grupă valorică la alta) se
propune construirea unui cod numeric, pe baza grupei de încadrare a fiecărei universităţi, pentru
fiecare an în parte, pornind de la anul 2003 (cifra unităţior) până la anul 2007 (cifra zecilor de
mii). De exemplu, codul numeric 13254 asociat unei universităţi poate fi interpretat astfel: în
anul 2003, universitatea s-a încadrat în grupa valorică 4 (poziţionându-se, faţă de celelalte
universităţi, între 24 şi 32); în anul 2004, universitatea s-a încadrat în grupa valorică 5
(poziţionându-se, faţă de celelalte universităţi, între 33 şi 41); în anul 2005, universitatea s-a
236