Capitolul II - Universitatea Tehnică

• Scurta istorie a învăţământului tehnic din Cluj-Napoca nu poate reprezenta un avantaj
pentru Universitate, nici măcar în comparaţie cu celelalte universităţi similare din ţară. În
ceea ce priveşte Universităţile cu tradiţie din Europa şi S.U.A., majoritatea îşi măsoară
vârsta în secole. Acestea fiind spuse considerăm ca o greşeală a strategiei de brand
sublinierea tradiţiei ca şi valoare definitorie pentru Universitatea Tehnică din Cluj-
Napoca. De altfel, după cum a reieşit şi din întâlnirile avute cu reprezentanţii facultăţilor,
Universitatea Tehnică, şi-ar putea găsi identitatea ca şi instituţie tânără, modernă (dat
fiind şi profilul tehnic), cu deschidere spre viitor (şi nu spre trecut).
• Un aspect important legat de strategia de recrutări a Universităţii, trebuie să-l constituie
stabilirea arealului din care se doreşte atragerea de noi studenţi. Din discuţiile avute nu a
reieşit o strategie clară, răspunsurile variind de la Regiunea nord-vest, la Transilvania sau
chiar un areal mai extins. În anumite judeţe aflate la marginea arealului de interes a UT,
absolvenţii de liceu au la dispoziţie mai multe opţiuni viabile în privinţa învăţământului
tehnic superior. Preocuparea UT trebuie sa fie de a atrage un număr cât mai mare de
studenţi, iar aceştia să fie dintre cei cu cele mai bune performanţe. În cadrul discuţiilor
avute în licee a ieşit la suprafaţă lipsa de informaţii legate de UT în cadrul elevilor.
Puţinele informaţii care există în legătură cu UT sunt cele obţinute prin intermediul siteului
web, dar deşi întâlnirile au avut loc în luna februarie, puţini elevi vizitaseră acest
site. S-a observat lipsa unor metode de promovare folosind persoane din interiorul
liceelor (profesori, elevi) care să deţină informaţii şi să distribuie materiale legate de UT.
De asemenea nu există metode de identificare încă din clasele mai mici (a X-a, a XI-a) a
elevilor cu rezultate excepţionale, şi de atragerea lor spre Universitatea Tehnică.
• Un alt punct slab identificat, este acela al lipsei unui campus în adevăratul sens al
cuvântului care să cuprindă întreaga viaţa universitară: săli de curs, laboratoare, cămine
studenţeşti, facilităţi de cercetare, biblioteci, cantină etc. Zona Observator, care se
apropie cel mai tare de imaginea unui campus, nu incorporează toate aceste facilităţi şi
suferă de anumite probleme de imagine, precum cea legată de salubrizare.
• Fiind o instituţie de dimensiuni mari Universitatea Tehnică, conţine un mare număr de
structuri: facultăţi, catedre, departamente, centre, oficii, decanate, secretariate etc. Acest
aspect reprezintă un cunoscut sindrom al birocraţiei care afectează mai ales marile
instituţii de stat. Este evidentă lipsa colaborării între departamente, facultăţi, catedre care
concurează pentru obţinerea unui mai mare număr de studenţi, a unor fonduri mai mari, a
unei recunoaşteri academice mai puternice ş.a.m.d.
• Alte puncte slabe: lipsa unui sistem informatic integrat cu servicii pentru mediul intern şi
studenţi; site-urile facultăţilor; lipsa unei oferte bazate pe centre de competenţă pentru
mediul economic; biblioteca, cu sistem învechit de management al cărţilor şi
împrumuturilor; percepţia despre profesia de inginer la nivelul societăţii; lipsa unui
magazin de materiale promoţionale.
Oportunităţi
Mediul economic în plină dezvoltare alături de perspectivele integrării în Uniunea Europeană,
sunt elementele care determină principalele oportunităţi pentru Universitatea Tehnică. Numărul
de locuri de muncă pentru ingineri, este încă în creştere, fapt ce va determina o creştere a cererii
pentru învăţământul tehnic. Uniunea Europeană va însemna Fonduri Structurale ce vor veni spre
Universitatea Tehnică şi creşterea arealului de interes.
Ameninţări
Creşterea numărului de studenţi în paralel cu creşterea cererii de ingineri pe piaţă, va aduce noi
probleme pentru Universitatea Tehnică. Căminele vor deveni neîncăpătoare, şi gradul de
satisfacere a cererii pentru locuri de cazare va scădea. Pe de altă parte această cerere care vine
din partea pieţei va fi din ce în ce mai greu de acoperit din perspectivă cadrelor didactice, în
condiţiile în care salariile cadrelor debutante sunt mult mai mici faţă de cele oferite de companii.
263