format electronic

nemul]umite de faptul c` SUA caut` s`-[i impun` politica sa
asupra ]`rilor occidentale din Europa, iar recentele convorbiri
cu guvernul URSS, în care guvernul american a discutat [i în
numele Occidentului, au accentuat mai mult aceste
nemul]umiri.
Ca urmare, Fran]a [i RFG depun o activitate diplomatic`
intens` pentru a-[i atrage de partea lor câ]i mai mul]i aderen]i
din rândul statelor capitaliste europene. Atitudinea Fran]ei
reflect`, în fond, adânca nemul]umire a lui de Gaulle, c` nu
poate s` preia în coali]ia atlantic` rolul de [ef al unei mari puteri
conduc`toare în NATO.
II. Politica militar` a NATO
A[a dup` cum rezulta din comunicatul final, o preocupare
principal` la aceast` sesiune a constituit-o ideea francez`,
sus]inut` [i de RFG, ca NATO s` devin` o nou` putere nuclear`
independent`.
Acest lucru ar fi presupus crearea unei for]e nucleare a
blocului NATO, control [i participare la decizia de folosire a
armamentului nuclear al SUA aflat în Europa, de c`tre o comisie
în care ar fi intrat principalele ]`ri imperialiste din Europa.
Desigur c` realizarea acestei idei ar fi însemnat reducerea
importan]ei SUA în stabilirea liniei politice [i militare a
organiza]iei NATO.
Polichroniades, redactor diplomatic la ziarul To Vima, [i
Gh. Drossos, fost ministru, acum redactor la ziarul Ethnos, sunt
de p`rere [i ei c` eforturile Fran]ei [i RFG pe linia cre`rii for]ei
nucleare a NATO urm`resc de fapt preluarea ini]iativei în
problemele politice [i militare ale NATO.
SUA au încercat s` lini[teasc` spiritele, acceptând s` pun` la
dispozi]ia ]`rilor NATO planuri privind locul unde sunt instalate
aceste baze [i informa]ii privind tipul armelor respective.
Jean Schwoebel – corespondentul ziarului francez Le Monde
– ne-a informat c`, la acest punct de pe ordinea de zi, au fost
discu]ii contradictorii [i între SUA [i Anglia.
Anglia a sus]inut, ca linie a înarm`rii NATO, m`rirea
produc]iei de arme atomice tactice în dauna armatei [i
armamentului clasic, pe când SUA a fost pentru m`rirea
produc]iei de armament clasic pentru parteneri, paralel cu
perfec]ionarea [i l`rgirea produc]iei de arme atomice în
exclusiva proprietate a SUA.
SUA a documentat c` declan[area unui r`zboi atomic cu
arme tactice ar însemna, de fapt, dezl`n]uirea unui r`zboi
nuclear unde, în mod firesc, se vor folosi toate tipurile de arme
atomice.
Se pare c` a învins punctul de vedere american. Ziaristul
Polichroniades ne-a relatat c` la Consiliul NATO au fost depuse
spre aprobare 20 de planuri privind tipuri noi de armament
clasic, printre care planul britanic de construire a unui tip de
avion cu decolare vertical`, un nou tip de avion de transport
militar etc.
Totodat`, SUA a acceptat s` pun` la dispozi]ia NATO
submarine dotate cu rachete POLARIS.
Coresponden]ii de pres`, participan]i la sesiunea NATO, au
apreciat c`, de[i SUA a respins ideea prin care NATO ar fi
urmat s` devin` o nou` putere nuclear` independent`, totu[i
hot`rârile ce s-au luat în privin]a controlului armamentului
atomic marcheaz` o cedare fa]` de presiunile Fran]ei, R.F.G. [i
a altor ]`ri NATO din Europa.
Corespondentul ziarului vest-german Suddeutsch Zeitung,
George Mergl, dup` distribuirea comunicatului final s-a
document 2005 1 (27)
studii/documente
manifestat nemul]umit, spunând c` SUA nu renun]` la politica
sa de dictatur` în interiorul NATO [i c` acordarea submarinelor
Polaris nu schimb` fondul problemei, deoarece dreptul de a
dispune de aceste submarine revine SUA.
III. Probleme economice
La acest punct de pe ordinea de zi, au predominat cererile
Greciei [i Turciei de a li se acorda ajutor.
Un efort deosebit în acest sens l-a depus guvernul grec.
Acesta a avut de înfruntat [i avizul negativ al comisiei celor trei
„în]elep]i“, în frunte cu Edgar Faure, care a studiat, din
îns`rcinarea NATO, situa]ia economic` a Greciei [i a Turciei.
Ministrul de Externe grec a luat cuvântul de mai multe ori,
subliniind, de fiecare dat`, situa]ia economic` dificil` a Greciei.
A[a cum ne-a declarat într-o convorbire Ph. Morphis,
subdirector la Direc]ia Presei Exterioare de pe lâng`
Pre[edin]ia Consiliului de Mini[tri, Averof a argumentat c`
aceast` situa]ie se datore[te cheltuielilor militare excesive ale
Greciei pe linie militar`, în interesul NATO.
Averof ar fi explicat ca for]ele armate ale Greciei num`r`
aproape 300.000 oameni, fa]` de 80.000 cât ar fi normal, iar
deficitul anual, ce provine numai din cauza cheltuielilor
militare, se ridic` la 65 de milioane de dolari.
Dup` cum a relatat Morphis, ministrul de Externe grec a
prezentat documente din care ar rezulta c` Iugoslavia are
anumite planuri în privin]a Macedoniei.
În felul acesta, Averof a încercat s` demonstreze necesitatea
unor for]e armate chiar sporite [i reutilate la nivelul tehnicii
militare actuale, fapt ce corespunde [i intereselor NATO.
De[i SUA au sus]inut reglementarea în cadrul sesiunii a
problemei ajutor`rii ]`rilor NATO, slab dezvoltate totu[i, în ce
prive[te Grecia lucr`rile au luat sfâr[it numai prin
recomandarea necesit`]ii acord`rii unui ajutor.
De altfel, la conferin]a de pres` ce a avut loc dup` emiterea
comunicatului final, la o întrebare ce i s-a pus lui Stiker, acesta
a r`spuns c` recomandarea respectiv` de ajutorare a Greciei, în
ciuda avizului negativ al lui Faure, a avut loc [i ca urmare a unor
argument`ri suplimentare prezentate de guvernul grec, care nu
sunt de natur` public`.
Recomandarea ajutor`rii Greciei de c`tre un consor]iu ce
urmeaz` s` ia fiin]` [i care va aprecia dac`, când [i în ce m`sur`
este necesar ajutorul, se considera ca un e[ec al politicii
guvernului grec, mai ales dac` avem în vedere faptul c` Turciei
i se va aproba urgent un ajutor de 300 milioane dolari, propus
de Faure.
Apare interesant` pozi]ia lui Stiker care în conferin]a de
pres` nu a menajat actualul guvern grec, amintind de câteva ori
c` Grecia mai are de pl`tit [i datorii vechi, dinainte de r`zboi.
Ziari[tii Drosos [i Philidis ne-au informat c` [i pe tema
ajutorului economic între SUA [i RFG au avut loc contradic]ii
serioase, americanii au ridicat din nou problema ajutor`rii
Greciei din partea Germaniei de Vest prin intermediul NATO.
RFG a refuzat acest lucru, declarând c` va acorda ajutor Greciei
numai în m`sura în care acest lucru îl va putea realiza prin
tratative directe cu guvernul grec, lucru ce atrage, desigur,
exercitarea [i înt`rirea influen]ei vest-germane asupra Greciei.
RFG a manevrat în interesul ei hot`rârea Consiliului NATO
de a se da ajutor Greciei, astfel ca banii s` apar` ca fiind da]i
direct de guvernul vest-german [i nu sub eticheta NATO.
Grecia întâmpin` mari dificult`]i economice, mai ales în
domeniul investi]iilor. Suma de 125 milioane dolari, ce urma s`
13