format electronic

studii/documente
Memoriile mare[alului Anatoli Gribkov
Rom#nia, URSS [i Pactul de la Var[ovia
P
ân` la c`derea regimului comunist din România, în 1989,
distan]area conducerii de la Bucure[ti, început` la
debutul anilor ’60 – documentul inaugural fiind cunoscuta
Declara]ie din Aprilie 1964 – [i continuat` pân` la pr`bu[irea
final`, a f`cut obiectul unei foarte bogate literaturi în str`in`tate.
Aproape c` nu exist` lucrare, consacrat` politicii externe a
Uniunii Sovietice sau R`zboiului rece, care s` nu aminteasc`,
în întinderi diferite, despre România, „aliatul dizident“ al
Moscovei. Evalu`rile atitudinii Bucure[tilor sunt îns` diferite.
Probabil c` Hélèn Carrère d’Encausse, cunoscuta sovietolog`
francez`, a dat aprecierea cea mai
potrivit` atunci când a scris c`, „în cadrul
blocului sovietic, era ]ara (România – n.n.)
care trecuse de la statutul de satelit, la
acela de stat independent“. 1
Dup` decembrie 1989, în România
s-au auzit tot mai multe voci care au pus
sub semnul întreb`rii realitatea politicii de
independen]` a României, exprimându-se
chiar opinia potrivit c`reia, în realitate, manifest`rile lui Nicolae
Ceau[escu erau stabilite de acord cu Kremlinul pentru a induce
în eroare Occidentul [i a ob]ine pe aceast` cale informa]ii
secrete [i tehnologie, necesare URSS.
Dac` de o indenpenden]` în adev`rata accep]iune a
termenului nu se poate vorbi, este de domeniul eviden]ei – iar
documentele provenite din fostele arhive sovietice atest`
aceast` realitate – c` România a reprezentat o voce distinct`
în cadrul fostului lag`r comunist [i, pe cale de consecin]`, în
Pactul de la Var[ovia. 2
Volumul de amintiri al mare[alului Anatoli Gribkov, care în
perioada 1976-1989 a fost, mai întâi, prim-loc]iitor, apoi [ef al
2
Provenite de la un insider,
memoriile lui Gribkov sunt
valoroase pentru studiul
raporturilor dintre România [i
partenerii ei din Tratatul de la
Var[ovia
””
Mare[alul Anatoli
Gribkov, primloc]iitor,
apoi [ef al
Statului Major al
For]elor Militare
Unite ale statelor
participante la
Tratatul de la
Var[ovia
(1976-1989)
Asist. univ. Lauren]iu CONSTANTINIU
Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucure[ti
Statului Major al For]elor Militare Unite ale statelor participante
la Tratatul de la Var[ovia, furnizeaz` istoricilor informa]ii [i
comentarii privind „pozi]ia distinct` a conducerii române[ti“ în
cadrul alian]ei.
Provenite de la un insider, care nu poate fi suspectat de
simpatie fa]` de liderii români, ele au o valoare de net`g`duit
pentru studiul raporturilor dintre România [i partenerii ei din
Tratatul de la Var[ovia.
Mare[alul sovietic consider` c` schimbarea dramatic` în
atitudinea României fa]` de Pact s-a produs în 1968, o dat` cu
invadarea Cehoslovaciei de c`tre
armatele celor cinci state ale Tratatului
(URSS, Polonia, RDG, Ungaria [i Bulgaria)
[i exprimarea public` a dezacordului
conducerii României fa]` de aceast`
ac]iune. Anatoli Gribkov observ`, corect,
c` leadership-ul de la Bucure[ti se temea
ca România s` nu împ`rt`[easc` soarta
Cehoslovaciei. În acest scop, a fost
elaborat` o nou` doctrin` militar`, întemeiat` pe r`zboiul
întregului popor, iar atitudinea României în cadrul alian]ei s-a
modificat progresiv:
„Treptat, pe ascuns, a fost rev`zut` dislocarea
trupelor. Diviziile cu cea mai bun` capacitate de
lupt` [i cel mai bine echipate au fost plasate în
apropierea frontierei sovietice, c`tre a[a-numita
«Poart` a Foc[anilor» [i în apropiere de grani]a cu
Bulgaria. Ulterior, a fost înt`rit` direc]ia ungar`,
teritoriul controversat al Transilvaniei. Pe toate
aerodromurile, inclusiv în capital`, au fost amplasate
baterii antiaeriene cu servan]i care, a[a cum a reie[it
ulterior, aveau misiunea s` nimiceasc` avioanele cu
trupe de desant. Comandantul suprem [i [eful
Statului Major al For]elor Armate Unite ale Pactului
nu aveau dreptul, f`r` aprobarea scris` a
autorit`]ilor române, s` aterizeze pe aerodromurile
României sau s` survoleze teritoriul ei spre Bulgaria.
Când avionul ateriza în România, se crea impresia
c` a ajuns pe un aerodrom din zona frontului: erau
dispuse tunuri [i mitraliere antiaeriene, iar lâng` ele
servan]ii, într-un cordon circular de paz`. Suspiciunea
conducerii române[ti fa]` de Uniunea Sovietic` s-a
intensificat în 1979, în leg`tur` cu intrarea trupelor
sovietice în Afghanistan. Conducerea româneasc` a
condamnat deschis aventura sovietic`“. 3
Anatoli Gribkov prezint` pozi]ia delega]iilor române[ti la
consf`tuirile Comitetului Mini[trilor Ap`r`rii [i Consiliului Militar
ale Pactului, atitudine caracterizat` prin izolare [i
nereceptivitate. Partea sovietic` a în]eles c`, de multe ori, chiar
dac` [eful delega]iei era de acord cu pozi]ia Uniunii Sovietice,
el trebuia s` urmeze riguros instruc]iunile de la Bucure[ti, care
subliniau întotdeauna pozi]ia distinct` a României. „Dac` în
documentele care erau adoptate de Consiliul Politic Consultativ
sau de Comitetul Mini[trilor Ap`r`rii se întâlneau termeni de
tipul «politica agresiv` a NATO» sau erau formulate
1 (27) 2005 document