format electronic

More documents

Recommendations

Info

studii/documente (APC) au fost adunate în mod legal semn`turi în sprijinul manifestului celor „2000 de cuvinte“ (documentul-program al intelighen]iei opozi]ioniste), la mitingurile cu participarea militarilor cehoslovaci au ap`rut pancarte cu inscrip]ia „Ru[ilor, acas`!“, [i, pe deasupra, la toate serviciile de intenden]` ale Armatei Populare Cehoslovace au fost înl`turate toate unit`]ile sovietice de aprovizionare înainte înc` de ie[irea de pe teritoriul cehoslovac. Generalilor sovietici li s-a p`rut extrem de revolt`tor faptul c` în Cehoslovacia conduc`torii politici [i comisarii, în loc s` le inculce solda]ilor ideile „interna]ionalismului proletar“, dimpotriv`, „corupeau“ armata, propov`duind calea cehoslovac` deosebit` spre socialism, mult mai „democratic`“ decât în URSS sau în alt` parte. Concluzia care se desprindea din toate acestea era clar`: „a[a-numita democratizare“ a APC a mers atât de departe, încât „noi vom risca s` pierdem un aliat de n`dejde de pe una din cele mai importante direc]ii strategice. Dup` opinia noastr`, starea multor unit`]i [i forma]iuni ale APC nu corespunde situa]iei 28 Generalul de armat` S.M. {temenko, [eful statului major al For]elor Armate Unite ale Pactului de Var[ovia (1968- 1976), [i mare[alul I.I. Iakubovski, comandantul For]elor Armate Unite ale Pactului (1967-1976). interna]ionale actuale complexe [i a celei critice din interiorul RSC“, a raportat Maiorov la Moscova. 8 O realitate [ocant` Îns` cel mai important aspect era c` în URSS [i Cehoslovacia nu exista o concep]ie comun` asupra obiectivelor armatei cehoslovace în cazul unor posibile conflicte militare cu Occidentul, fapt ar`tat de tactica generalilor cehoslovaci din timpul manevrelor. „Oricât de loiali ne-ar fi fost alia]ii, obiectivul lor politico-militar era întotdeauna asigurarea propriilor interese. Pentru Cehoslovacia era important ca, în cazul invad`rii ei de c`tre inamic, s` atrag` în r`zboi cât mai repede pe aliatul sù, URSS, cu ale sale for]e armate impresionante, iar armata sa s` fie protejat`. S` se apere, dar s` nu ri[te, iat` care era crezul for]elor armate cehoslovace“. 9 URSS avea alt obiectiv: s` oblige armata RSC s` lupte activ, asigurând astfel condi]iile pentru înaintarea grupurilor militare puternice din URSS. Iar sensul exerci]iilor „{umava“ constau tocmai în repetarea acestor roluri. Îns` manevrele ar`taser`, mai bine ca niciodat`, c` fiecare [i-a în]eles rolul în concordan]` cu propriile sale aspira]ii. De aceea, liderii cehoslovaci, continuând s` declare devotamentul fa]` de obliga]iile de aliat, se pronun]au, în acela[i timp, cu mai mult` hot`râre, pentru reducerea cheltuielilor militare mari ale RSC, iar printre ofi]eri, în special la Academia militar` politic`, ideea neutralit`]ii de tipul celei iugoslave, prindea din ce în ce mai mult contur. 10 Impresiile dobândite de generalii sovietici pe parcursul celor dou` luni de [edere în Cehoslovacia contrastau izbitor cu reprezentarea lor cu privire la no]iunea de socialism: „Cuvânt. Radio. Televiziune. Ziare. La unguri tot cu aceasta începuse. {i s-a terminat cu spânzurarea comuni[tilor de stâlpii de iluminat… Numai c` ei, aici, nu vor ajunge la o a doua Ungarie“, le-a spus subalternilor sì mare[alul Iakubovski. 11 Se poate presupune c` rapoartele militarilor sovietici – despre concluziile manevrelor din var`, din Cehoslovacia – c`tre conducerea politic` a ]`rii au devenit unul din factorii importan]i, care au determinat alegerea definitiv` a variantei de for]` privind rezolvarea problemei cehoslovace. În m`sura în care o decizie de principiu cu privire la interven]ia armat` nu fusese luat` înc` în iulie 1968, [ederea militarilor sovietici în Cehoslovacia, înc` o lun`, dup` terminarea manevrelor, nu a fost înso]it` de o preg`tire politic` corespunz`toare; solda]ii [i ofi]erii sim]eau incertitudinea situa]iei lor. E adev`rat c` mare[alul Iakubovski a declarat la una din întâlnirile cu ofi]erii c` o parte a Armatei Sovietice urma s` mai r`mân` pe teritoriul cehoslovac pân` la sfâr[itul verii [i c`, în septembrie, vor începe noi „manevre de amploare“. 12 Îns` campania propagandistic` zgomotoas` împotriva prelungirii [ederii militarilor sovietici, care se declan[ase în RSC, a determinat punerea sub semnul îndoielii a faptului c` liderii cehoslovaci erau de acord cu aceast` versiune. Chiar ofi]erii cu simpatii prosovietice nu-[i ascundeau atitudinile negative fa]` de întârzierea retragerii trupelor, în conversa]iile lor cu colegii sovietici. Incertitudinea situa]iei demoralizante a influen]at armata. Conduc`torii politicii raportau din ce în ce mai des despre „st`rile de spirit nes`n`toase“ ale solda]ilor. Printre ofi]eri erau dezb`tute aprins dezacordurile din cadrul Organiza]iei Pactului de la Var[ovia [i faptul c` „Polonia s-ar fi manifestat împotriva interven]iei, iar Ungaria sprijin` demult Cehoslovacia“. 13 La mijlocul lunii iulie, delega]ia PCC a refuzat s` soseasc` la Var[ovia la consf`tuirea liderilor unor state socialiste. Încordarea în rela]iile dintre „partidele fr`]e[ti“ era bine perceput` de c`tre ofi]erii sovietici de rang mijlociu. „Singurul lucru de care m` tem este c`, dac` cehii sosesc la Var[ovia, se poate ca lor s` nu li se dea voie acolo, [i oricine altcineva (fie Biliak, fie Kolder sau Indra) 1 (27) 2005 document
poate anun]a constituirea unui guvern [i chemarea militarilor no[tri… M` tem c` noi ne b`g`m într-o afacere necurat`, ca nu cumva noi s` fim nevoi]i s` tragem primul foc într-un al treilea r`zboi“, scria în jurnalul sù un colonel. 14 A[teptarea încordat` a deznod`mântului se accentua cu timpul. La începutul lunii august, când liderii ]`rilor socialiste au plecat la Bratislava, unii dintre ofi]eri credeau c` guvernului RSC îi va fi prezentat un ultimatum [i c` va fi început` invazia. 15 Întârzierea evacu`rii armatei nu a adus nici un folos Uniunii Sovietice. Dimpotriv`, la începutul lui august, plecarea trupelor sovietice era perceput` de c`tre opinia public` din Cehoslovacia nu ca o evacuare spre bazele sale, ci ca o retragere, ca o recunoa[tere a e[ecului politicii de for]`, ca un nou succes al „for]elor de dreapta“ din PCC. Ca urmare, s-a încercat – în special în articolul de fond din „Pravda“, din 22 august, „Ap`rarea socialismului: cea mai înalt` misiune interna]ional` “ – explicarea nemul]umirii popula]iei fa]` de sta]ionarea trupelor sovietice dup` terminarea manevrelor, ca fiind rezultatul propagandei de succes a „revizioni[tilor“, care se str`duiau în mod con[tient s` pun` la îndoial` obliga]iile Cehoslovaciei, care derivau din statutul ei de membru al Organiza]iei Pactului de la Var[ovia. De aceea, existen]a acestei propagande era folosit` ca argument în folosul disloc`rii permanente a contingentelor armatei sovietice în Cehoslovacia. Armata a 38-a intr` \n ac]iune O parte a Armatei a 38-a s-a instalat, p`r`sind Republica Socialist` Cehoslovac`, în imediata apropiere a grani]ei. La 11 august, la Moscova, generalul-locotenent Maiorov a fost primit de c`tre Greciko, iar apoi de Brejnev [i Suslov. Situa]ia din Cehoslovacia continua s` provoace serioase îngrijor`ri la Kremlin. Procesul de liberalizare se intensificase, dobândind o dinamic` proprie, [i, în pofida promisiunilor f`cute de Dubcek la întâlnirile de la Cierna-nad-Tisou [i Bratislava, la sfâr[itul lunii iulie [i începutul lunii august, conducerea PCC, îmb`tat` de sprijinul popular neobi[nuit de larg, nu era înclinat` s` întreprind` m`suri hot`râte, chiar sub presiunea dictatului sovietic, împotriva sus]in`torilor „cìi propriii“ spre socialism [i s` îngr`deasc` manifestarea activismului social spontan. La întâlnirea lui Maiorov cu liderii PCUS a fost pus` în discu]ie varianta rezolv`rii prin for]` a problemei cehoslovace. Evident c` a ap`rut întrebarea: se va împotrivi Armata Popular` Cehoslovac` invad`rii nepermise de c`tre militarii sovietici a teritoriului RPC? Opinia comandan]ilor militari, deloc m`gulitoare, privind capacitatea de lupt` a armatei cehoslovace, i-a convins pe liderii de partid c` pre]ul pl`tit, în cazul adopt`rii solu]iei de for]`, nu era prea mare. „Prin gesturile [i manifest`rile sale, Brejnev reu[ea s` creeze o atmosfer` binevoitoare, pentru ca oricare dintre interlocutorii sì s` se simt` egal în discu]ie cu el“, astfel [i-l aminte[te Maiorov pe omul care a simbolizat epoca stagn`rii. 16 Important` îns` – fapt care i-a atras aten]ia [i lui Maiorov – era [ovìala înn`scut` a lui Brejnev. Secretarul general în]elegea c` pierderea controlului asupra Cehoslovaciei îl va costa func]ia. Fiind o persoan` f`r` voin]` – potrivit naturii sale – [i supus îndoielii, Brejnev nu era cel mai important „uliu“ din conducerea sovietic` [i, de aceea, el era gata s` ia m`suri excep]ionale numai sub presiunea situa]iilor concrete [i a colegilor sì din Biroul Politic, care-l împingeau s` adopte o astfel de decizie. Dup` întâlnirile amintite, Maiorov a fost trimis în inspec]ie în Polonia. Creionat cu mijloacele modeste ale memoriilor generalilor, îns` cu toate acestea deosebit de expresive, portretul lui W. Gomulka este, f`r` îndoial`, una din reu[itele c`r]ii. Liderul Partidul Muncitoresc Unit Polonez (PMUP), care prefera s` dobândeasc` informa]ii de prim` mân`, [i-a exprimat dorin]a s`-l primeasc` pe comandantul sovietic, ascultându-i atent raportul cu privire la situa]ia politic` intern` document 2005 1 (27) studii/documente din Cehoslovacia. La vremea sa, la sfâr[itul anilor 1940, Gomulka, care nu-[i s`vâr[ise ucenicia kominternist` obligatorie, a stârnit nu pu]in` sup`rare la Kremlin cu apuc`turile sale, clar necorespunz`toare, de conduc`tor al unui „partid fr`]esc“, supus lui Stalin [i Kominformului. A fost preferat B. Bierut, care a manifestat o mult mai mare disponibilitate s` se împace cu rolul, deloc de invidiat, de vasal moscovit pentru politica polonez`. Exclus în cele din urm` din partid [i petrecând trei ani în închisoare, Gomulka a fost îns` cerut de na]iunea polonez` mai târziu, în toamna lui 1956, în condi]iile de criz` profund` a întregului sistem. Atunci, pronun]ându-se în mod hot`rât pentru egalitate în rela]iile sovieto-poloneze [i insistând s` elimine grupul consilierilor sovietici din structurile de putere ale Republicii Populare Poloneze, Gomulka, ajuns la conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez (PMUP) pe valul mitingurilor spontane, a reu[it s` destind` atmosfera [i s` neutralizeze starea de spirit anticomunist` din Polonia, care amenin]a s` devin` exploziv`. „Pentru prima dat` de la apari]ia sa, comunismul polonez s-a eliberat de învinuirea potrivit c`reia Mare[alii I.S. Konev [i V.G. Kulikov, comandan]ii For]elor Armate Unite ale Pactului de la Var[ovia (1955-1960; 1977-1989). 29
Page 1 and 2: ganiza]ia Tratatului de la Var[ovia
Page 3 and 4: Mare[alul V.G. Kulikov, comandantul
Page 5 and 6: A u r`mas, practic, neobservate [i,
Page 7 and 8: „De Gaulle - scrie Jan Sejna - [i
Page 9 and 10: Redactat \n „savurosul“ limbaj
Page 11 and 12: S Un deceniu de la prima extindere
Page 13 and 14: nemul]umite de faptul c` SUA caut`
Page 15 and 16: militarismului vest-german, care a
Page 17 and 18: de stat al avia]iei SUA, Tsarik, [i
Page 19 and 20: n perioada 11-14 mai 1955 s-au desf
Page 21 and 22: România - se realizau în întregi
Page 23 and 24: MINISTERUL FOR}ELOR ARMATE ALE R.P.
Page 25 and 26: - 77 % în loc de 100 %. La toate a
Page 27: Ap`ruser` focare ale opozi]iei din
Page 31 and 32: în Germania. Singurul lucru de car
Page 33 and 34: amintea ulterior Z. Mlynar despre c
Page 35 and 36: — Ce a]i f`cut \n timpul evenimen
Page 37 and 38: — Principalele informa]ii veneau
Page 39 and 40: unit`]i din zon` (Brìla, Bacù). D
Page 41 and 42: crat` acestei alian]e conduce la id
Page 43 and 44: C#nd l-am informat pe Nicolae Ceau[
Page 45 and 46: Pornind de la în]elegerea realizat
Page 47 and 48: Apoi, sub aspectul introducerii în
Page 49 and 50: document 2005 1 (27) www.ceausesc
Page 51 and 52: Rom#neasc` [i Moldova, o mic` encic
Page 53 and 54: Groza, \n martie 1945, \n contextul
Page 55 and 56: adversarul de care, în principiu,
Page 57 and 58: L Rela]iile rom#no-franceze \n anii
Page 59 and 60: pare mai greu de surprins leg`tura
Page 61 and 62: mecanizate [i ale altor genuri de a
Page 63 and 64: In memoriam Aurelian Sacerdo]eanu R

format electronic

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?