format electronic

More documents

Recommendations

Info

studii/documente Cine e Maiorov? Dup` mai bine de treizeci de ani de la „Prim`vara de la Praga“, ampla bibliografie dedicat` acesteia s-a completat cu un num`r însemnat de lucr`ri, în diferite limbi. M`rturiile participan]ilor ocup` un loc destul de important în cadrul literaturii despre evenimentele din Cehoslovacia. Spre deosebire de memoriile frunta[ilor activi la „Prim`vara de la Praga“ – Zdenek Mlynar 1 [i Otta Sik 2 – cartea generalului de armat` A.M. Maiorov 3 este scris` de cel care a jucat în acele zile un cu totul alt rol, contradictoriu, din multe puncte de vedere. Conducând, în august 1968, Armata a 38-a, el a fost unul dintre principalii executan]i ai opera]iei militare de introducere a trupelor în Cehoslovacia, iar în luna octombrie a aceluia[i an a fost numit prim-comandant al abia createi Grupe Centrale de militari, care, în mod repetat, trebuia s` fie dislocat` în aceast` ]ar` central-european`. Memoriile generalului A. Maiorov, care con]in [i unele documente autentice despre evenimentele din anul 1968 (în 26 „Prim`vara de la Praga“ \n viziunea generalului A.M. Maiorov T entativa întreprins` în Cehoslovacia, în prim`varavara anului 1968, de a reforma socialismul real [i dura reac]ie a oficialit`]ilor de la Moscova fa]` de ea precum [i interven]ia din 21 august, care a pus cap`t unuia din cele mai interesante experimente sociale ale celei de-a doua jum`t`]i a secolului al XX-lea, continu` s` atrag` aten]ia cercet`torilor. ” a jucat, în timpul «Prim`verii de la Praga», un rol contradictoriu Aleksandr S. ST@KALIN* Institutul de Slavistic` [i Balcanistic` al Academiei Ruse de {tiin]e primul rând rapoartele generalului adresate Moscovei), completeaz`, am`nun]it, tabloul deja cunoscut din alte surse al evenimentelor cehoslovace. Procesele, care aveau loc în Cehoslovacia, la mijlocul anilor ’60 (liberalizarea în planul vie]ii culturale, primele tentative de reform` economic`), nu numai c` au atras aten]ia încordat` a Kremlinului, dar, judecând în ansamblu, înc` înainte de prim`vara lui 1968, ele provocau îngrijorare. Când consilierul militar sovietic din Egipt, A. Maiorov, era primit, pentru prima dat`, în 1966, de c`tre L. Brejnev, care dorea s` afle mai multe despre situa]ia din Orientul Mijlociu, discu]ia a ajuns [i la Cehoslovacia. Atunci, Maiorov urma s` primeasc` o nou` func]ie în Regiunea militar` subcarpatic`. Lu#ndu-[i r`mas bun de la comandantul militar, secretarul general al CC al PCUS i-a dat numai un singur sfat: s` supravegheze Cehoslovacia vecin` [i s` aib` mai mul]i prieteni în armata cehoslovac`. Dup` mai pu]in de doi ani, nelini[tea la Moscova a crescut considerabil. C`tre sfâr[itul iernii 1967/1968, presa cehoslovac` aproape c` ie[ise de sub controlul partidului. *Aleksandr S. Stâkalin este cercet`tor [tiin]ific principal. Cel mai important specialist rus în problemele revolu]iei maghiare. Autor a numeroase studii [i articole consacrate rela]iilor sovieto-iugoslave, sovieto-maghiare [i româno-sovietice, publicate în reviste de specialitate române[ti [i strìne („Arhivele totalitarismului“, „Revista istoric`“, „Studii [i materiale de istorie contemporan`“, „Cold War History“, „Slavianovedenie“). De asemenea, este co-editor al unor volume de documente despre Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Lucrarea sa recent`, dedicat` revolu]iei maghiare, este Prervannaia revoliu]iia. Vengherskii krizis 1956 goda i politika Moskv\ (Revolu]ia întrerupt`. Criza maghiar` din anul 1956 [i politica Moscovei), Moscova, Novâi Hronograf, 2003, 316 p. Men]ion`m c` titlul [i intertitlurile apar]in redac]iei revistei „Document“. ”Generalul A.M. Maiorov 1 (27) 2005 document
Ap`ruser` focare ale opozi]iei din exteriorul partidului, care erau diverse cluburi intelectuale. Atitudinea politic` însufle]it` a popula]iei a provocat schimb`ri de cadre la nivelul partidului conduc`tor: sub presiunea opiniei publice, pentru prima dat` dup` atâ]ia ani de conducere comunist`, care se considera factorul activ al vie]ii politice, în Republica Socialist` Cehoslovac` (RSC) au avut loc, una dup` alta, demisiile func]ionarilor de orientare dogmatic`, „liberalii“ din partid de]in#nd numeroase func]ii importante. La 23 martie 1968, la Dresda, avea loc întâlnirea liderilor unui unor state comuniste, prima dintr-o serie de alte întâlniri consacrate dezbaterii situa]iei din Cehoslovacia. Pentru prima dat`, delega]ia PCC a fost expus` criticii dure pentru „ced`ri în fa]` opozi]iei“. La 12 aprilie, generalul-locotenent A. Maiorov a fost chemat de la Hmelni]ki la Lvov, la comandamentul regiunii, unde i s-a adus la cuno[tin]` ordinul ministrului Ap`r`rii [i al Statului Major General, din 11 aprilie, cu privire la intrarea Armatei a 38-a în Cehoslovacia „cu scopul reprim`rii [i, în caz de necesitate, al distrugerii contrarevolu]iei pe teritoriul sù“ 4 . În decurs de o zi de la momentul primirii semnalului, armata trebuia s` parcurg` 500-550 km, s` ia sub control Slovacia [i estul Moraviei, s` ias` pe linia Brno-Ostrava. Documentul era strict secret. Lui Maiorov nu i s-a permis s` informeze nici m`car organiza]ia de partid despre con]inutul sù. Îns` cu toate c` planul ocup`rii RSC – a[a cum reiese, pentru prima dat`, chiar din memoriile lui Maiorov – fusese elaborat deja la mijlocul lui aprilie, o decizie politic` principial` cu privire la invadare nu fusese luat` câtu[i de pu]in la acea vreme. Asta pentru c` succesul tuturor opera]iilor depindea nu numai de ac]iunile militare; mult mai dificil era s` se decid` problema puterii: s` fie elimina]i din organele conduc`toare de partid [i de stat cehoslovace to]i oamenii indizerabili pentru Moscova, s` fac` guvernul mai docil [i mai ascult`tor, gata s` se supun` f`r` crâcnire voin]ei Kremlinului. {eful Direc]iei Opera]ii a Statului Major General, care a sosit la Lvov pentru a da ordine concrete lui A. Maiorov, a fost primit, în ajun, la 11 aprilie, împreun` cu ministrul Ap`r`rii, A. Greciko, de c`tre Brejnev, care i-a spus celui din urm`: „Andrei, preg`te[te-te pentru greu. Dar s` dea Dumnezeu s` se rezolve f`r` asta“. 5 Situa]ia se precipit` S-a hot`rât s` se amâne o ac]iune militar` direct` [i, timp de câteva luni, ea a fost considerat` ca una dintre alternative, în cazul evolu]iei defavorabile a evenimentelor. La aceasta a contribuit [i vizita din luna mai a lui A.N Kos#ghin, la Praga, care, realizând bilan]ul vizitei, a fost obligat s` recunoasc` popularitatea primului secretar al CC al PCC, A. Dubcek, ales în ianuarie 1968, personificare a cursului spre înnoire; acela[i Kos#ghin s-a convins de fragilitatea pozi]iilor celor care la Moscova erau considera]i parteneri mult mai de încredere. În cursul lunii iunie, pe teritoriul Cehoslovaciei au avut loc exerci]ii militare pe scar` larg` ale statelor Tratatului de la Var[ovia (cu numele de cod „{umava“), care, în esen]`, au devenit o form` sui generis de presiune politic`, cu atât mai mult cu cât, în decursul unei întregi luni de la terminarea manevrelor, unit`]ile militare – cu efective de câteva mii de militari – nu au p`r`sit cu nici un chip teritoriul cehoslovac, în pofida evidentei nemul]umiri a gazdelor. Însufle]i]i de prezen]a trupelor sovietice, „ortodoc[ii“ din PCC, nemul]umi]i de liberalizare, au încercat s` treac` la contraofensiv` [i s` preia ini]iativa. Acest lucru a fost observat [i de c`tre militarii sovietici. „Sta]ionarea militarilor sovietici în teritoritorii din Cehoslovacia, confer` încredere în pozi]iile lor activi[tilor de partid, sociali [i celor din armat`“, a raportat atunci la Aici [i \n pagina 26, imagini surprinse \n timpul „Prim`verii de la Praga“ (august 1968). document 2005 1 (27) studii/documente Moscova Maiorov. 6 Iar mai târziu, încercând s`-[i determine, în memorii, propria sa rela]ie cu cele petrecute în jurul RSC, în iunie 1968, a remarcat c` „îngrijor`rile privind o posibil` evolu]ie dramatic` s-au diminuat; se sim]ea în toate consecven]a [i fermitatea conducerii noastre politice [i militare superioare“. 7 Lini[te deplin` îns` nu era [i, desigur, pe m`sura continu`rii manevrelor, îngrijorarea sporea. Petrecând în Cehoslovacia nu pu]ine zile, pe perioada manevrelor pe scar` larg`, generalii sovietici, în frunte cu mare[alul I.I. Iakubovski, au ajuns la concluzia c` spiritul de lupt` al Armatei Populare Cehoslovace (APC) este redus. Chiar noul pre[edinte al Cehoslovaciei, b`trânul general Ludvik Svoboda, stimat de militarii sovietici, asistând la unul dintre exerci]iile demonstrative, i-a calificat, în sinea sa, pe compatrio]ii sì „[veigi“. Dac` \n ceea ce prive[te capacitatea combativ` a Armatei Populare Cehoslovace era evident c` nu se afla la în`l]ime, despre o oarecare preg`tire politic` [i de partid, în accep]iunea militar` sovietic`, nici nu putea fi vorba. Generalii sovietici erau pur [i simplu [oca]i v`zând tìeturi din jurnale semipornografice pe zidurile uneia dintre caz`rmi în locul portretelor conduc`torilor partidului. De aceea, în conversa]iile cu ofi]erii sovietici, din când în când, militarii cehoslovaci, inclusiv activi[tii de partid, sus]ineau vehement avantajele socialismului democratic, luând în râs regulamentele Armatei Ro[ii, punând întreb`ri „provocatoare“, plângându-se de calitatea sc`zut` a avioanelor militare sovietice [i de incorecta interpretare de c`tre „Pravda“ a situa]iei din Cehoslovacia, exprimându-[i nemul]umirea privind inegalitatea schimburilor economice [i ar`t#ndu-se nedumeri]i în leg`tur` cu sta]ionarea militarilor statelor membre ale Pactului de la Var[ovia în Cehoslovacia, dup` terminarea manevrelor militare. Spre marea nemul]umire a militarilor sovietici, ziarul „Rudé pravo“ a comentat critic comportamentul militarilor sovietici, zorind URSS s`-[i retrag` militarii, iar [efii „înver[una]i“ ai aripii drepte a PCC – participantul la r`zboaiele civile din Spania [i China, F. Kriegel, [i liderul mi[c`rii din ilegalitate din timpul celui de-al doilea r`zboi mondial, I. Smrkovski (care suferise o condamnare [i în timpul lui Masaryk, [i în timpul ocupa]iei germane [i în timpul lui Gottwald) – s-au pronun]at în mod deschis împotriva prelungirii [ederii pe p`mânt cehoslovac a militarilor strìni. În cadrul Armatei Populare Cehoslovace 27
Page 1 and 2: ganiza]ia Tratatului de la Var[ovia
Page 3 and 4: Mare[alul V.G. Kulikov, comandantul
Page 5 and 6: A u r`mas, practic, neobservate [i,
Page 7 and 8: „De Gaulle - scrie Jan Sejna - [i
Page 9 and 10: Redactat \n „savurosul“ limbaj
Page 11 and 12: S Un deceniu de la prima extindere
Page 13 and 14: nemul]umite de faptul c` SUA caut`
Page 15 and 16: militarismului vest-german, care a
Page 17 and 18: de stat al avia]iei SUA, Tsarik, [i
Page 19 and 20: n perioada 11-14 mai 1955 s-au desf
Page 21 and 22: România - se realizau în întregi
Page 23 and 24: MINISTERUL FOR}ELOR ARMATE ALE R.P.
Page 25: - 77 % în loc de 100 %. La toate a
Page 29 and 30: poate anun]a constituirea unui guve
Page 31 and 32: în Germania. Singurul lucru de car
Page 33 and 34: amintea ulterior Z. Mlynar despre c
Page 35 and 36: — Ce a]i f`cut \n timpul evenimen
Page 37 and 38: — Principalele informa]ii veneau
Page 39 and 40: unit`]i din zon` (Brìla, Bacù). D
Page 41 and 42: crat` acestei alian]e conduce la id
Page 43 and 44: C#nd l-am informat pe Nicolae Ceau[
Page 45 and 46: Pornind de la în]elegerea realizat
Page 47 and 48: Apoi, sub aspectul introducerii în
Page 49 and 50: document 2005 1 (27) www.ceausesc
Page 51 and 52: Rom#neasc` [i Moldova, o mic` encic
Page 53 and 54: Groza, \n martie 1945, \n contextul
Page 55 and 56: adversarul de care, în principiu,
Page 57 and 58: L Rela]iile rom#no-franceze \n anii
Page 59 and 60: pare mai greu de surprins leg`tura
Page 61 and 62: mecanizate [i ale altor genuri de a
Page 63 and 64: In memoriam Aurelian Sacerdo]eanu R

format electronic

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?