format electronic

More documents

Recommendations

Info

ecenzii | n anii „obsedantului deceniu“, circula \n Rom#nia un banc care spunea c` V.I. Lenin a fost cel mai mare profesor de dans din lume, deoarece a scris cartea Un pas \nainte, doi pa[i \napoi. Parcurg#nd volumul de memorii al fostului redactor-[ef al Sc#nteii din perioada 1947 – 1960, g#ndul ne duce spre acest titlu cu rezonan]e coregrafice pentru a defini memoria selectiv` a autorului. Eludarea adev`rului istoric se face sim]it` \nc` din titlul lucr`rii [i din fi[a biografic` \n care Sorin Toma se prezint` doar ca un fost ziarist comunist [i nu ca unul din artizanii sovietiz`rii culturii rom#ne, autor al celebrului articol despre „putrefac]ia“ liricii argheziene, [i unul din liderii propagandei de partid. De[i \n Cuv#ntul \nainte, care precede, \mpreun` cu dou` prologuri (!), memoriile propriu-zise, autorul \[i atribuie calitatea de martor impar]ial care va spune „adev`rul a[a cum l-am cunoscut atunci [i a[a cum \l \n]eleg ast`zi“, lectura volumului ne dezv`luie un personaj care nu vrea s` \[i asume rolul ingrat pe care l-a jucat \ntr-una din cele mai nefaste epoci din istoria Rom#niei. 58 „Lec]ia“ de dans Sorin Toma aloc` cea mai mare parte din economia lucr`rii portretiz`rii principalilor lideri comuni[ti din anii ’50 [i descrierii atmosferei bizantine de intrig` [i suspiciune generalizat` care domnea la nivelul conducerii P.M.R. Sunt prezentate, sugestiv, circumstan]ele \n care au avut loc plenarele Comitetului Central al P.M.R. prin care Vasile Luca, Ana Pauker [i Miron Constantinescu au fost exclu[i din areopagul comunist, „[edin]ele preg`titoare“ la care erau convoca]i membrii C.C. pentru a fi „informa]i“ asupra problemelor aflate pe „ordinea de zi“, \n fapt pentru a li se trasa conduita de urmat [i de a se evita orice dezbatere real`. |n mod special mecanismul \nl`tur`rii Anei Pauker –„o execu]ie-spectacol \n opt acte“ a[a cum o calific` autorul – este un adev`rat curs de tehnic` a luptei intrapartinice, dac` se poate spune astfel. Expresive sunt [i potretele pe care autorul le face liderilor comuni[ti, cu subiectivismul inerent unei astfel de \ntreprinderi, dezv`luind aici un real Sorin TOMA, Privind \napoi. Amintirile unui fost ziarist comunist, Bucure[ti, Editura Compania, colec]ia „ClarObscur“, 2004. talent literar, dar fiind mai pu]in inspirat atunci c#nd vrea s` o prezinte pe Ana Pauker drept o virtual` re<strong>format</strong>oare a comunismului rom#nesc, \n cazul \n care ar fi suprave]uit politic mor]ii lui Stalin. Acela[i subiectivism \l reg`sim [i \n descrierea epocii interbelice, unde se folosesc toate cli[eele literaturii proletcultiste. Paralela realizat` \ntre suferin]ele comuni[tilor \n \nchisorile anilor ‘30 [i martiriul de]inu]ilor politici (inclusiv comuni[ti!), dou` decenii mai t#rziu, este demontat` chiar de autor, care citeaz`, f`r` a i se p`rea neplauzibil, din memoriile lui Gheorghe Apostol, cum, \n 1935, Gheorghe Gheorghiu-Dej a organizat o \ntrunire a conducerii „grupului din \nchisori“ din cadrul P.C.R. pentru „demascarea“ lui {tefan Fori[. Tot \n buna tradi]ie a anilor ’50, \nt#lnim aici [i imaginea partidului comunist ca ap`r`tor al oprima]ilor, dar nici o referire la tezele cominterniste antina]ionale propagate de P.C.R. Construirea Casei Sc#nteii prilejuie[te autorului c#teva afirma]ii cel pu]in discutabile. Astfel, acesta pretinde c`, \n 1949, la Moscova, delega]ia rom#neasc` ar fi avut de ales \ntre un model arhitectonic american „cu o fa]ad` plan`, sticl` [i beton“ [i modelul sovietic (vrea s` ne conving` Sorin Toma, \n plin` campanie \mpotriva „cosmopolitismului“!), iar, ulterior, sus]ine c` a mers prin ]ar` pentru a identifica elemente de arhitectur` rom#neasc`, \n special bisericeasc` (!!), pentru fa]ada Casei Sc#nteii. Faptul c`, \n final, a rezultat o clon` a Universit`]ii Lomonosov din Moscova s-ar fi datorat, sus]ine Sorin Toma, Ministerului de Finan]e care n-ar mai fi aprobat fondurile necesare \mpodobirii edificiului cu acele ornamentele autohtone identificate de autor \n periplul sù cultural. La sf#r[itul capitolului \n care trateaz` acest subiect, Sorin Toma adreseaz` ur`rile sale celor ce lucreaz` acum \n Casa Presei Libere (\n calitate de coleg de breasl` se sub\n]elege!), de[i, din punctul nostru de vedere, 1 (27) 2005 document
pare mai greu de surprins leg`tura dintre presta]ia lui Sorin Toma la „Sc#nteia“ [i meseria de gazetar 1 . Descrierea revolu]iei ungare din 1956 reflect`, acum, efortul lui Sorin Toma de a nu folosi limbajul violent pe care \l utiliza \n tinere]e \n editorialele Sc#nteii. Al`turi de „comuni[tii democra]i [i re<strong>format</strong>ori“, care, \n opinia autorului, au ini]iat revolu]ia, sunt men]ionate, inevitabil, [i „elementele de extrem` dreapt` [i fasciste“, consim]ind astfel, \n finalul analizei sale, dup` ce prezint` represiunea sovietic` eufemistic, c` totu[i, \n 1956, la Budapesta, a avut loc o „revolu]ie cu caracter predominant democratic“. Se simte re]inerea fostului nomenclaturist fa]` de acest eveniment istoric, simbol al ridic`rii unei na]iuni \mpotriva tiraniei. Spre deosebire de revolu]ia maghiar`, mi[c`rile de protest din Rom#nia, generate de acest eveniment, sunt prezentate \n mod peiorativ ca fiind produse de „o seam` de «capete \nfierb#ntate»“ care „au fost trimise \n «Mica Siberie» din inima B`r`ganului“. Memoria selectiv` a autorului se manifest` [i atunci c#nd, \n capitolul dedicat lui Lucre]iu P`tr`[canu, \n care radiografiaz` foarte bine etapele dec`derii acestuia din „panteonul“ comunist autohton, descrie agita]ia produs` la nivelul conducerii PCR de cuv#ntarea acestuia cu accente na]ionaliste, din iunie 1946, f`r` a men]iona despre evenimentele tulburi de la Cluj care au determinat luarea de pozi]ie a lui P`tr`[canu [i rolul jucat de comuni[tii unguri iredenti[ti din Transilvania \n acele circumstan]e. Efortul de a raporta alega]iile autorului la realitatea istoric` face ca lectura volumului s` devin` de multe ori obositoare, dar continuat` \n speran]a de a descoperi m`rturia acestuia despre propria sa activitate ca redactor-[ef al ziarului oficial al document 2005 1 (27) partidului. Ei bine, acest lucru se \nt#mpl` doar \ntr-una din cele dou` anexe de la finalul volumului \n care, de fapt, este reprodus` o scrisoare deschis` difuzat` la postul de radio Europa liber`, \n vara anului 1989, autorul neresim]ind nevoia, nici dup` 15 ani, de reevaluare a activit`]ii sale, a[a cum rezult` ea din acest document. Ideea principal` a scrisorii este c` Sorin Toma nu ar fi fost dec#t un obedient executant al unor ordine venite „de sus“, cel mai adesea de la Gheorghiu-Dej personal, de ca [i cum aceast` patetic` scuz` l-ar exonera de orice r`spundere. Ridicole sunt [i sentimentele de compasiune adresate, prin aceast` scrisoare, poporului rom#n de c`tre un fost nomenclaturist care, dup` ce a contribuit la edificarea comunismului \n Rom#nia, se arat` oripilat – instalat, confortabil, dincolo de Cortina de Fier, \n „iadul capitalist“! – de neostalinismul lui Nicolae Ceau[escu. Cea de-a doua anex` con]ine, chipurile, „adev`rul despre cazul Arghezi“ [i reproduce, par]ial, un text publicat \n 1997 ca replic` la un articol al lui Mircea Zaciu \n care Sorin Toma era acuzat c` a scris imundul sù articol depre „Poezia putrefac]iei [i putrefac]ia poeziei“ doar pentru a-l pune pe tat`l sù, „poetul“ A. Toma, pe piedestalul r`mas gol \n urma ostraciz`rii lui Tudor Arghezi. Ipocrizia lui Sorin Toma \[i d` aici \ntreaga m`sur` atunci c#nd sus]ine c` articolul a fost redactat conform instruc]iunilor venite „de sus“, prin intermediul lui Leonte NOTE Rùtu [i al lui Iosif Chi[inevschi, el pun#nd doar \n pagin` acele instruc]iuni. Sorin Toma spune c`, \n noiembrie-decembrie 1947, atunci c#nd a fost redactat articolul, era „departe de a \n]elege unde ne aflam [i \ncotro ne \ndreptam“ [i, deci, nu ar fi prev`zut efectele devastatoare ale acestui articol asupra lui Tudor Arghezi, precum [i asupra spa]iului cultural rom#nesc 2 . Titlul volumului (ca [i titlul colec]iei!) rezum` atitudinea ambigu` a autorului, care nu are curajul s` \[i asume trecutul. Sorin Toma se com- port` ca [i cum nu ar fi fost al`turi de Mihai Roller, Ion Vitner, N. Moraru [i al]ii, unul dintre cei care au pus um`rul la demolarea culturii rom#ne [i impunerea unui surogat sovietizat, fiind unul dintre marii beneficiari ai regimului comunist, \n timp ce oameni ca Iuliu Maniu sau Gheorghe Br`tianu agonizau \n condi]ii de neimaginat, la \nchisoarea de la Sighet. Am cùtat \n paginile acestei c`r]i m`car un cuv#nt de regret al autorului pentru participarea sa la holocaustul cultural prin care a trecut poporul rom#n \n anii c#nd Sorin Toma \i \nfiera cu „m#nie proletar`“ pe „du[manii poporului“ [i „lacheii imperialismului“, dar nu am g`sit a[a ceva, sentimentele de cìn]`, recenzii culpabilitate [i, mai ales, responsa- bilitate fiind, se pare, necunoscute „omului nou“ creat \n laboratoarele ideologice ale partidului comunist. 1. Un excelent studiu al Ruxandrei Cesereanu asupra limbajului violent folosit de „ziari[tii“ Sc#nteii \n anii ‘50 se g`se[te la adresa http://lett.ubbcluj.ro/~echinox/caiete3/25.html. Ar fi interesant de efectuat un studiu comparativ cu limbajul folosit \n Die Stürmer al lui Julius Streicher, cel care [i-a terminat cariera de „gazetar“ na]ional-socialist \n [treangul de la Nürnberg. 2. O analiz` detaliat` a con]inutului articolului „de trist` amintire“ al lui Sorin Toma, precum [i a climatului cultural sumbru al epocii a realizat Ana Selejan \n lucrarea Rom#nia \n timpul primului r`zboi cultural (1944 – 1948). Reeducare [i prigoan`, vol. II, Sibiu, Editura Thausib, 1993, pp. 105-129. Lucian DR~GHICI 59
Page 1 and 2:
ganiza]ia Tratatului de la Var[ovia
Page 3 and 4:
Mare[alul V.G. Kulikov, comandantul
Page 5 and 6:
A u r`mas, practic, neobservate [i,
Page 7 and 8: „De Gaulle - scrie Jan Sejna - [i
Page 9 and 10: Redactat \n „savurosul“ limbaj
Page 11 and 12: S Un deceniu de la prima extindere
Page 13 and 14: nemul]umite de faptul c` SUA caut`
Page 15 and 16: militarismului vest-german, care a
Page 17 and 18: de stat al avia]iei SUA, Tsarik, [i
Page 19 and 20: n perioada 11-14 mai 1955 s-au desf
Page 21 and 22: România - se realizau în întregi
Page 23 and 24: MINISTERUL FOR}ELOR ARMATE ALE R.P.
Page 25 and 26: - 77 % în loc de 100 %. La toate a
Page 27 and 28: Ap`ruser` focare ale opozi]iei din
Page 29 and 30: poate anun]a constituirea unui guve
Page 31 and 32: în Germania. Singurul lucru de car
Page 33 and 34: amintea ulterior Z. Mlynar despre c
Page 35 and 36: — Ce a]i f`cut \n timpul evenimen
Page 37 and 38: — Principalele informa]ii veneau
Page 39 and 40: unit`]i din zon` (Brìla, Bacù). D
Page 41 and 42: crat` acestei alian]e conduce la id
Page 43 and 44: C#nd l-am informat pe Nicolae Ceau[
Page 45 and 46: Pornind de la în]elegerea realizat
Page 47 and 48: Apoi, sub aspectul introducerii în
Page 49 and 50: document 2005 1 (27) www.ceausesc
Page 51 and 52: Rom#neasc` [i Moldova, o mic` encic
Page 53 and 54: Groza, \n martie 1945, \n contextul
Page 55 and 56: adversarul de care, în principiu,
Page 57: L Rela]iile rom#no-franceze \n anii
Page 61 and 62: mecanizate [i ale altor genuri de a
Page 63 and 64: In memoriam Aurelian Sacerdo]eanu R
show all

format electronic

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?