format electronic

— Principalele informa]ii veneau
prin intermediul ata[a]ilor militari.
Dispu-neam [i de alte mijloace, un
centru de ascultare radio, de pild`,
pentru ]`rile din afara lag`rului sovietic.
Nu aveam \ns` voie s` ascult`m ]`rile
din Pactul de la Var[ovia pentru c` ne
consideram alia]i, iar alia]ii nu se
ascult`. C#nd, \n aprilie 1968, ne-a
chemat Ceau[escu, pe mine [i pe
generalul Ion Ioni]` (de fa]` erau Ion
Gheorghe Maurer [i Emil Bodn`ra[),
Ioni]` a f`cut o scurt` informare despre
situa]ia din Cehoslovacia, dar am sim]it
pe fe]ele lor c` nu erau foarte mul]umi]i
cu datele c`p`tate. De altfel, [tiam [i
noi c` nu era suficient. Atunci am spus
c` poate am [ti mai multe dac` ni se
d` aprobarea de a-i asculta [i pe
x
vecinii no[tri. A[a am aflat, prin
cercetare radio, c` la grani]a cu URSS
erau concentrate 10-12 mari unit`]i, la
grani]a cu Bulgaria 4-5 mari unit`]i, iar
la grani]a cu Ungaria 2-3 mari unit`]i.
Prin gr`niceri, prin surse specifice,
am ob]inut mai multe informa]ii [i am
aflat c`, la Albi]a, militarii sovieticii erau
\n ]inut` de campanie, la vedere,
\ndeplinind misiuni de recunoa[tere [i
cooperare \n vederea desf`[ur`rii unor
opera]ii ulterioare. Nu este exclus s` fi
fost vorba de o diversiune, dar totul era
c#t se poate de real. La Reni, de pild`,
noaptea d`deau pontoanele la ap`. La
fel [i \n Bulgaria, \ntre Giurgiu [i
Oinacu. S-a spus c` toat` agita]ia lui
Ceau[escu din balconul CC al PCR a
fost pentru a-[i cre[te popularitatea.
|ns` informa]iile de care noi dispuneam
atunci ar`tau c` suntem \n mare
document 2005 1 (27)
studii/documente
spiritul Tratatului. În primul rând se impune îmbun`t`]irea Statutului pe baza
c`ruia este organizat [i func]ioneaz` Comandamentul For]elor Armate Unite.
Conform capitolului l al Statutului, Comandantul Suprem are dreptul „s`
conduc`“ [i „s` controleze capacitatea de lupt`, preg`tirea operativ` [i de lupt` a
for]elor Armate Unite“, „s` ia m`suri prin guvernele [i mini[trii ap`r`rii statelor
participante la Tratat pentru asigurarea permanentei capacit`]i de lupt` a acestor
for]e“, „s` adune periodic pe loc]iitorii s`i“, în prezent mini[trii ap`r`rii, care sînt
obliga]i, potrivit prevederilor capitolului 2, „s` raporteze sistematic Comandantului
Suprem“ despre situa]ia trupelor puse la dispozi]ia Comandamentului For]elor
Armate Unite.
Reiese, în mod evident, c` normele Statutului vin în contradic]ie cu principiile
colabor`rii [i asisten]ei mutuale pe baza respect`rii suveranit`]ii [i independen]ei
na]ionale, a neamestecului în treburile interne, prev`zute în Tratat, afecteaz` atribute
esen]iale ale guvernelor noastre. Toate aceste prevederi [i aplicarea lor în practic`
situeaz` Comandantul Suprem deasupra guvernelor na]ionale [i a mini[trilor
ap`r`rii, fac din Comandament un organ suprastatal. Aceasta nu poate decât s`
mic[oreze r`spunderea ]`rilor pentru preg`tirea trupelor, s` afecteze capacitatea de
lupt` a armatelor.
Într-o situa]ie similar` se afl` Statul Major al For]elor Armate Unite, care este
obligat prin Statut „s` cunoasc`, din toate punctele de vedere, starea trupelor [i
flotelor ce intr` în compunerea For]elor Armate Unite, [i s` ia m`suri, prin marile
state majore (...), pentru asigurarea permanentei capacit`]i de lupt` a acestor for]e“;
în acela[i timp, marile state majore na]ionale sînt obligate „s` informeze sistematic
Statul Major al For]elor Armate Unite asupra compunerii de lupt` [i efectivelor,
capacit`]ii de lupt` [i de mobilizare, st`rii armamentului [i tehnicii de lupt`, preg`tirii
de lupt` [i politice a trupelor ce intr` în compunerea For]elor Armate Unite, în conformitate
cu ordinea stabilit` în acest Stat Major“. Aceste prevederi fac din Statul
Major un e[alon superior al marilor state majore na]ionale.
Pentru a scoate în eviden]` m`sura în care actualele norme ale Statutului vin în
contradic]ie cu prevederile Tratatului, voi da câteva exemple. Astfel, în 1961, în
leg`tur` cu încordarea interna]ional` creat` în jurul problemei Berlinului,
Comandantul Suprem, f`r` s` ne consulte, a cerut ca pentru ridicarea capacit`]ii de
lupt` a For]elor Armate ale ]`rii noastre s` se ia asemenea m`suri ca: mobilizarea
unor unit`]i [i mari unit`]i, ceea ce ducea la m`rirea temporar` a efectivelor for]elor
armate cu circa 12.000 de oameni, executarea de aplica]ii cu trupe [i de stat major,
deplasarea unor mari unit`]i din garnizoanele permanente în alte raioane [.a.
Acela[i procedeu a fost folosit [i în anul 1962, cu ocazia evenimentelor din Cuba,
când, f`r` a se consulta în prealabil cu mini[trii ap`r`rii [i f`r` a avea acordul guvernelor
statelor participante, a[a cum se prevede în articolul 4 al Tratatului,
Comandantul Suprem a dat dispozi]iuni pentru ridicarea capacit`]ii de lupt` a trupelor
din compunerea For]elor Armate Unite. Ca urmare, statele participante la
Tratat au fost puse într-o situa]ie care putea duce la intrarea lor într-un r`zboi, f`r` ca
partidele [i guvernele acestor ]`ri, organele supreme ale puterii lor de stat s` fi luat
vreo hot`râre în acest sens.
Un alt exemplu. Comandamentul For]elor Armate Unite a întocmit [i prezentat,
la consf`tuirea Comitetului Politic Consultativ, din 1963, un proiect de hot`râre
privind crearea de rezerve de armament, muni]ii, alimente [i carburan]i [i preg`tirea
operativ` a teritoriului pân` în anul 1970. Acest proiect, care angaja ]ara noastr` în
cheltuirea unor însemnate fonduri b`ne[ti [i materiale, a fost elaborat f`r` a ni se
cere cel pu]in p`rerea. El a fost înmânat delega]iei noastre numai cu o zi înainte de
începerea consf`tuirii. Or, este limpede c` probleme de asemenea importan]`, care
angajeaz` situa]ia armatei [i a economiei na]ionale, nu pot fi hot`râte decât de
conducerea de partid [i de stat a ]`rii respective.
37