format electronic

More documents

Recommendations

Info

studii/documente conducerea, organizarea, înzestrarea [i preg`tirea tuturor for]elor armate proprii, atât pe timp de pace, c#t [i de r`zboi. Cu c#t fiecare ]ar` socialist` se va îngriji mai bine de for]ele sale armate [i va fi mai puternic`, cu atât ea va ap`ra mai bine munca pa[nic` [i cuceririle poporului sù, cu atât mai mare va fi aportul ei la îndeplinirea obliga]iilor ce-i revin prin Tratat. Rezultatele cele mai bune în preg`tirea de lupt` a trupelor pot fi ob]inute \n condi]iile în care conducerea [i controlul for]elor armate, ap`rarea ]`rii – atribute fundamentale, inalienabile [i indivizibile ale oric`rui stat suveran – sunt exercitate de conducerea de partid [i de stat a ]`rii respective. O mare importan]` pentru înt`rirea for]elor armate ale ]`rilor noastre, a capacit`]ii lor de ap`rare are strânsa colaborare militar` dintre statele membre ale Tratatului, izvorâte din solidaritatea interna]ionalist` ce une[te ]`rile socialiste. Aceast` colaborare contribuie la dezvoltarea unor concep]ii comune cu privire la strategie, arta operativ` [i tactic`, la stabilirea unei organiz`ri adecvate cerin]elor r`zboiului modern, la înzestrarea armatelor noastre cu tehnica de lupt` cea mai perfec]ionat`, la valorificarea realiz`rilor ob]inute în domeniul militar de fiecare dintre ]`rile noastre. Baza colabor`rii între ]`rile socialiste în domeniul militar, ca [i în celelalte domenii, o constituie principiile rela]iilor statornicite între ele – respectarea suveranit`]ii, independen]ei na]ionale, egalitatea în drepturi, într-ajutorarea fr`]easc` [i neamestecul în treburile interne, interna]ionalismul socialist. Numai stricta respectare a acestor norme fundamentale, înscrise [i în Tratatul de la Var[ovia, creeaz` condi]ii ca fiecare partid [i guvern s` conduc` cu maximum de rezultate for]ele sale armate [i preg`tirea acestora, asigur` dezvoltarea colabor`rii ]`rilor socialiste, înt`rirea unit`]ii lor. Aplicarea consecvent` a principiilor rela]iilor dintre ]`rile socialiste are o mare însemn`tate interna]ional`. Socialismul este chemat s` creeze, în contrast cu capitalismul, un nou tip de rela]ii interstatale nu numai în domeniul economic [i politic, ci [i pe t`râm militar, demonstrând c` între state cu un grad de dezvoltare economic` [i o for]` armat` diferite se poate realiza o alian]` [i o colaborare militar` bazat` pe egalitatea suveran` a participan]ilor. Dup` cum se [tie, în lumea capitalist` rela]iile dintre state, precum [i coali]iile de imperiali[ti, se caracterizeaz` prin inegalitatea economic` [i politic`, amestecul în treburile altor ]`ri înc`lcarea suveranit`]ii [i independen]ei na]ionale. Via]a demonstreaz` c` organiza]iile monopoliste suprana]ionale [tirbesc din drepturile statelor participante, creeaz` contradic]ii, alimenteaz` neîncrederea între ]`ri. Cu atât mai mult, cl`dind rela]iile dintre ele intr-un domeniu atât de delicat cum este cel militar, ]`rile socialiste au datoria de a oferi un exemplu care s` corespund` n`zuin]elor popoarelor de a-[i ap`ra fiin]a na]ionala, libertatea [i independen]a, sporind for]a de atrac]ie a ideilor socialismului. Dup` cum v` este cunoscut, în articolul 9 al Tratatului se prevede c` acesta „este deschis [i altor state, indiferent de orânduirea lor social` [i de stat, care vor declara c` sînt gata s` contribuie la unirea eforturilor statelor iubitoare de pace, în scopul asigur`rii p`cii [i securit`]ii popoarelor“. Aceasta ne oblig` s` realiz`m asemenea raporturi în cadrul organiza]iei noastre încât ele s` prezinte interes [i atrac]ie pentru ]`rile care [i-ar manifesta dorin]a s` adere la Tratat. Potrivit celor expuse, suntem de p`rere c` trebuie statornicite asemenea forme [i metode de colaborare între statele noastre, care s` asigure respectarea prevederilor Tratatului, înt`rirea continu` a leg`turilor fr`]e[ti dintre statele sistemului mondial socialist. Tovar`[i, Analizând reglementarea actual` a rela]iilor pe linie militar` între ]`rile noastre, constat`m c` ea trebuie perfec]ionat` pentru a fi în concordan]` cu litera [i 36 alian]e. A[adar, s-a folosit acest prilej pentru a exprima punctul de vedere al Rom#niei \n plan militar. Tratatul de la Var[ovia con]inea unele principii corecte, dar \n practic` ele erau ignorate [i se f`cea altfel. Noi eram pentru cooperare, iar sovieticii militau pentru integrare, astfel \nc#t s` ne poat` comanda. Comandantul suprem, c`ruia trebuiau s` i se subordoneze mini[trii ap`r`rii din ]`rile Tratatului, era, de fapt, loc]iitorul ministrului Ap`r`rii al URSS. Se vorbea, adesea, despre informare [i colaborare, dar sovieticii f`ceau totul de capul lor. Cazul crizei din Cuba, \n 1962, c#nd Rom#nia nu a [tiut nimic, este, cred, elocvent. Ceau[escu a fost cel care a cerut elaborarea acestui punct de vedere [i, \n Consiliul de Ap`rare, Maurer a fost acela care a dorit s` fie formulat mai diplomatic, de Sec]ia Propagand` a CC al PCR, pentru c` a[a cum fusese f`cut de militari i se p`rea a fi prea „abrupt“. Acesta s-a dovedit a fi un adev`rat rechizitoriu la adresa Comandamentului For]elor Armate Unite (CFAU). Dup` ce l-am expus, mare[alul Greciko a cerut o pauz`, [i, la o cafea, [eful Marelui Stat Major bulgar, A.G. Semirgiev, m-a \ntrebat, alarmat: „Ceea ce ai spus e de la tine sau de la partidul tù?“ I-am r`spuns c` este [i punctul meu de vedere, dar lam \ntrebat cum \[i poate \nchipui c` a[ putea spune ceva f`r` aprobarea partidului? |n \ncheierea [edin]ei, Greciko a spus c` l-a ascultat cu aten]ie pe [eful Marelui Stat Major rom#n, dar, dac` ar fi s` se ia dup` „tovar`[ii rom#ni“, atunci ar \nsemna c` el nu mai este comandant suprem, ci „marele vorbitor“, [i, deci, nu poate fi de acord. |n timp, multe dintre propunerile noastre au fost acceptate (de pild` Comitetul Mini[trilor Ap`r`rii, Consiliul Militar, Comitetul Tehnic), de[i comanda prin rota]ie nu s-a \nf`ptuit niciodat`. Practic, din 1966 [i p#n` la desfiin]area Tratatului, noi am fost \n multe privin]e \n contradic]ie cu sovieticii. — Spune]i, \n lucrarea pe care o semna]i cu generalul Corneliu Soare, dedicat` evolu]iei doctrinei militare rom#ne[ti* c` nu a]i beneficiat de informa]ii de calitate [i c`, \n 1968, acestea s-au putut ob]ine \n cele din urm`. Vre]i s` detalia]i? * General de corp de armat` (r) Ion Gheorghe, general de brigad` (r) Corneliu Soare, Doctrina militar` rom#neasc`, 1968- 1989, Bucure[ti, Editura militar`, 1999, pp. 43-44. 1 (27) 2005 document
— Principalele informa]ii veneau prin intermediul ata[a]ilor militari. Dispu-neam [i de alte mijloace, un centru de ascultare radio, de pild`, pentru ]`rile din afara lag`rului sovietic. Nu aveam \ns` voie s` ascult`m ]`rile din Pactul de la Var[ovia pentru c` ne consideram alia]i, iar alia]ii nu se ascult`. C#nd, \n aprilie 1968, ne-a chemat Ceau[escu, pe mine [i pe generalul Ion Ioni]` (de fa]` erau Ion Gheorghe Maurer [i Emil Bodn`ra[), Ioni]` a f`cut o scurt` informare despre situa]ia din Cehoslovacia, dar am sim]it pe fe]ele lor c` nu erau foarte mul]umi]i cu datele c`p`tate. De altfel, [tiam [i noi c` nu era suficient. Atunci am spus c` poate am [ti mai multe dac` ni se d` aprobarea de a-i asculta [i pe x vecinii no[tri. A[a am aflat, prin cercetare radio, c` la grani]a cu URSS erau concentrate 10-12 mari unit`]i, la grani]a cu Bulgaria 4-5 mari unit`]i, iar la grani]a cu Ungaria 2-3 mari unit`]i. Prin gr`niceri, prin surse specifice, am ob]inut mai multe informa]ii [i am aflat c`, la Albi]a, militarii sovieticii erau \n ]inut` de campanie, la vedere, \ndeplinind misiuni de recunoa[tere [i cooperare \n vederea desf`[ur`rii unor opera]ii ulterioare. Nu este exclus s` fi fost vorba de o diversiune, dar totul era c#t se poate de real. La Reni, de pild`, noaptea d`deau pontoanele la ap`. La fel [i \n Bulgaria, \ntre Giurgiu [i Oinacu. S-a spus c` toat` agita]ia lui Ceau[escu din balconul CC al PCR a fost pentru a-[i cre[te popularitatea. |ns` informa]iile de care noi dispuneam atunci ar`tau c` suntem \n mare document 2005 1 (27) studii/documente spiritul Tratatului. În primul rând se impune îmbun`t`]irea Statutului pe baza c`ruia este organizat [i func]ioneaz` Comandamentul For]elor Armate Unite. Conform capitolului l al Statutului, Comandantul Suprem are dreptul „s` conduc`“ [i „s` controleze capacitatea de lupt`, preg`tirea operativ` [i de lupt` a for]elor Armate Unite“, „s` ia m`suri prin guvernele [i mini[trii ap`r`rii statelor participante la Tratat pentru asigurarea permanentei capacit`]i de lupt` a acestor for]e“, „s` adune periodic pe loc]iitorii sì“, în prezent mini[trii ap`r`rii, care sînt obliga]i, potrivit prevederilor capitolului 2, „s` raporteze sistematic Comandantului Suprem“ despre situa]ia trupelor puse la dispozi]ia Comandamentului For]elor Armate Unite. Reiese, în mod evident, c` normele Statutului vin în contradic]ie cu principiile colabor`rii [i asisten]ei mutuale pe baza respect`rii suveranit`]ii [i independen]ei na]ionale, a neamestecului în treburile interne, prev`zute în Tratat, afecteaz` atribute esen]iale ale guvernelor noastre. Toate aceste prevederi [i aplicarea lor în practic` situeaz` Comandantul Suprem deasupra guvernelor na]ionale [i a mini[trilor ap`r`rii, fac din Comandament un organ suprastatal. Aceasta nu poate decât s` mic[oreze r`spunderea ]`rilor pentru preg`tirea trupelor, s` afecteze capacitatea de lupt` a armatelor. Într-o situa]ie similar` se afl` Statul Major al For]elor Armate Unite, care este obligat prin Statut „s` cunoasc`, din toate punctele de vedere, starea trupelor [i flotelor ce intr` în compunerea For]elor Armate Unite, [i s` ia m`suri, prin marile state majore (...), pentru asigurarea permanentei capacit`]i de lupt` a acestor for]e“; în acela[i timp, marile state majore na]ionale sînt obligate „s` informeze sistematic Statul Major al For]elor Armate Unite asupra compunerii de lupt` [i efectivelor, capacit`]ii de lupt` [i de mobilizare, st`rii armamentului [i tehnicii de lupt`, preg`tirii de lupt` [i politice a trupelor ce intr` în compunerea For]elor Armate Unite, în conformitate cu ordinea stabilit` în acest Stat Major“. Aceste prevederi fac din Statul Major un e[alon superior al marilor state majore na]ionale. Pentru a scoate în eviden]` m`sura în care actualele norme ale Statutului vin în contradic]ie cu prevederile Tratatului, voi da câteva exemple. Astfel, în 1961, în leg`tur` cu încordarea interna]ional` creat` în jurul problemei Berlinului, Comandantul Suprem, f`r` s` ne consulte, a cerut ca pentru ridicarea capacit`]ii de lupt` a For]elor Armate ale ]`rii noastre s` se ia asemenea m`suri ca: mobilizarea unor unit`]i [i mari unit`]i, ceea ce ducea la m`rirea temporar` a efectivelor for]elor armate cu circa 12.000 de oameni, executarea de aplica]ii cu trupe [i de stat major, deplasarea unor mari unit`]i din garnizoanele permanente în alte raioane [.a. Acela[i procedeu a fost folosit [i în anul 1962, cu ocazia evenimentelor din Cuba, când, f`r` a se consulta în prealabil cu mini[trii ap`r`rii [i f`r` a avea acordul guvernelor statelor participante, a[a cum se prevede în articolul 4 al Tratatului, Comandantul Suprem a dat dispozi]iuni pentru ridicarea capacit`]ii de lupt` a trupelor din compunerea For]elor Armate Unite. Ca urmare, statele participante la Tratat au fost puse într-o situa]ie care putea duce la intrarea lor într-un r`zboi, f`r` ca partidele [i guvernele acestor ]`ri, organele supreme ale puterii lor de stat s` fi luat vreo hot`râre în acest sens. Un alt exemplu. Comandamentul For]elor Armate Unite a întocmit [i prezentat, la consf`tuirea Comitetului Politic Consultativ, din 1963, un proiect de hot`râre privind crearea de rezerve de armament, muni]ii, alimente [i carburan]i [i preg`tirea operativ` a teritoriului pân` în anul 1970. Acest proiect, care angaja ]ara noastr` în cheltuirea unor însemnate fonduri b`ne[ti [i materiale, a fost elaborat f`r` a ni se cere cel pu]in p`rerea. El a fost înmânat delega]iei noastre numai cu o zi înainte de începerea consf`tuirii. Or, este limpede c` probleme de asemenea importan]`, care angajeaz` situa]ia armatei [i a economiei na]ionale, nu pot fi hot`râte decât de conducerea de partid [i de stat a ]`rii respective. 37
Page 1 and 2: ganiza]ia Tratatului de la Var[ovia
Page 3 and 4: Mare[alul V.G. Kulikov, comandantul
Page 5 and 6: A u r`mas, practic, neobservate [i,
Page 7 and 8: „De Gaulle - scrie Jan Sejna - [i
Page 9 and 10: Redactat \n „savurosul“ limbaj
Page 11 and 12: S Un deceniu de la prima extindere
Page 13 and 14: nemul]umite de faptul c` SUA caut`
Page 15 and 16: militarismului vest-german, care a
Page 17 and 18: de stat al avia]iei SUA, Tsarik, [i
Page 19 and 20: n perioada 11-14 mai 1955 s-au desf
Page 21 and 22: România - se realizau în întregi
Page 23 and 24: MINISTERUL FOR}ELOR ARMATE ALE R.P.
Page 25 and 26: - 77 % în loc de 100 %. La toate a
Page 27 and 28: Ap`ruser` focare ale opozi]iei din
Page 29 and 30: poate anun]a constituirea unui guve
Page 31 and 32: în Germania. Singurul lucru de car
Page 33 and 34: amintea ulterior Z. Mlynar despre c
Page 35: — Ce a]i f`cut \n timpul evenimen
Page 39 and 40: unit`]i din zon` (Brìla, Bacù). D
Page 41 and 42: crat` acestei alian]e conduce la id
Page 43 and 44: C#nd l-am informat pe Nicolae Ceau[
Page 45 and 46: Pornind de la în]elegerea realizat
Page 47 and 48: Apoi, sub aspectul introducerii în
Page 49 and 50: document 2005 1 (27) www.ceausesc
Page 51 and 52: Rom#neasc` [i Moldova, o mic` encic
Page 53 and 54: Groza, \n martie 1945, \n contextul
Page 55 and 56: adversarul de care, în principiu,
Page 57 and 58: L Rela]iile rom#no-franceze \n anii
Page 59 and 60: pare mai greu de surprins leg`tura
Page 61 and 62: mecanizate [i ale altor genuri de a
Page 63 and 64: In memoriam Aurelian Sacerdo]eanu R

format electronic

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?