format electronic

adversarul de care, în principiu, ar fi
putut dori s` se debaraseze era Tro]ki
[i nu Frunze (p. 480).
De amintit c` Frunze [i Tro]ki au
polemizat în probleme de doctrin`
militar`, cel dintâi considerând c`, în
cazul Armatei Ro[ii, ea trebuie s` se
întemeieze pe experien]a R`zboiului
civil [i s` reprezinte o strategie
proletar`. Tro]ki a criticat ideea c` ar
putea exista o [tiin]` militar` proletar`.
Juste]ea punctului de vedere al celui
din urm` este de domeniul eviden]ei.
Pentru întregirea imaginii lui M.V.
Frunze, de ad`ugat c`, în februarie
1924, el s-a declarat în favoarea cre`rii
unei republici autonome moldovene[ti
în stânga Nistrului, idee comb`tut` –
f`r` succes – de comisarul poporului
penru afaceri externe, G.V. Cicerin,
tem`tor c` România ar g`si un motiv
de… expansiune! Un alt „basarabean“
[i el ajuns în func]ii de comand` în
Armata Ro[ie, G.I. Kotovski, a sprijinit
aceast` propunere, devenit` realitate,
în octombrie 1924 4 .
În cuprinsul capitolului consacrat lui
L.D. Tro]ki, Mlecin citeaz` o scrisoare a
lui Stalin c`tre Lenin (24 iulie 1920),
care nu figureaz` în edi]ia operelor
sale, în care se spune, printre altele:
„La ordinea de zi a Kominternului
trebuie pus` problema organiz`rii de
insurec]ii în Italia [i în state care nu
s-au consolidat, ca Ungaria [i Cehia
(România trebuie distrus`)“ (p. 307). Ea
este r`spunsul la inten]ia exprimat` de
Lenin, în telegrama sa c`tre Stalin, din
23 iulie 1924, de a sovietiza Ungaria [i
„poate, de asemenea, Cehia [i
România“ (p. 307).
Instructiv` [i atractiv`, cartea lui
Leonid Mlecin este o real` contribu]ie
la istoria Armatei Ro[ii.
NOTE
Florin CONSTANTINIU
1. John Erikson, The Soviet High
Command. A Military-Political History, 1918-
1941, Londra, Macmillan, 1961.
2. Leonid Mlecin, Iosif Stalin i ego mar[alî
i generalî, Moscova, }entrpoligraf, 2004;
idem, Ministrî insotrannîh del. Romantiki i
]iniki, Moscova, }entrpoligraf, 2001.
3. Istoria Partidului Comunist (bol[evic) al
Uniunii Sovietice, f.l., Ed. PCR, 1944, p. 257.
4. „Istocinik“, 2001, nr. 1, p. 49.
document 2005 1 (27)
D
an C`t`nu[ este, \ntre
istoricii tinerei genera]ii – \i
avem în vedere pe speciali[tii
care [i-au f`cut studiile dup` 1989
–, printre pu]inii speciali[ti care sau
dedicat, cu obstina]ie am putea
spune, edit`rii de documente.
Într-o perioad` în care
frecventarea arhivelor a c`zut în
desuetudine, iar istoricii abordeaz`
teme care ]in mai degrab` de
eseistic`, Dan C`t`nu[ î[i
continu` tenace „s`p`turile“ sale
arhivistice, rodul lor fiind [i
volumul dedicat unei probleme
care î[i mai a[teapt` înc`
elucidarea: raporturile României cu
cei doi mari colo[i totalitari care
au fost China [i Uniunea
Sovietic`. Num`rul mare al
documentelor g`site l-a obligat pe
autor nu numai s` procedeze la o
selec]ie, ci s` mai întocmeasc` un
al doilea volum – o continuare a
acestuia, care va ap`rea cur#nd –
cu documente provenite din Arhiva
Ministerului Afacerilor Externe.
Documentele incluse în
prezenta colec]ie provin din Arhiva
CC al PCR [i acoper` perioada
1957-1965. Ele cuprind
stenograme ale discu]iilor din
cadrul Biroului Politic, ale
discu]iilor purtate de conducerea
PCR cu reprezenta]i ai Uniunii
Sovietice [i Chinei, note [i
inform`ri.
Ne este foarte greu s` ne oprim
asupra unui document, dintr-un
motiv foarte simplu: toate sunt la
fel de importante! Dup`
recenzii
Rom#nia [i culisele
conflictului sovieto-chinez
Dan C~T~NU{,
Între Beijing [i Moscova. România
[i conflictul sovieto-chinez,
Bucure[ti, Institutul Na]ional pentru
Studiul Totalitarismului, 2004.
parcurgerea lor, istoricii care se
ocup` de aceast` perioad` vor
putea s`-[i completeze imaginea
privind echilibristica României
între cei doi uria[i ideologici [i
ra]iunea demersurilor sale.
Totodat`, lectura stenogramelor
ajut` la o mai bun` cunoa[tere a
personalit`]ii liderilor comuni[ti
români [i a realit`]ilor acelei vremi
în interiorul PCR. În fine, evolu]ia
rela]iilor din interiorul lag`rului
socialist se reg`se[te, de
asemenea, în documentele reunite
în volum. {ocul resim]it de
conducerea Uniunii Sovietice dup`
Revolu]ia ungar`, tentativele
acesteia de a-i „]ine în frâu“ pe
„fra]ii“ ei mai mici, precum [i
ridicarea celuilalt pol comunist
(China) [i preten]iile de lider al
lumii comuniste, reclamate de
conducerea de la Beijing, sunt pe
larg reflectate.
Recentul volum de documente
nu face decât s` ne confirme o
mai veche opinie referitoare la dl.
C`t`nu[: domnia sa este una din
vocile distincte [i autorizate ale
istoriografiei române[ti
post-decembriste. Nu ne r`mâne
decât s`-i ur`m succes în
activitatea sa [tiin]ific`! (L.C.)
55