format electronic

More documents

Recommendations

Info

studii/documente Jan Sejna (al doilea din st#nga) la aniversarea zilei de na[tere a lui Antonin Novotný-Junior (\n dreapta). 6 cheltuielilor militare, ceea ce însemna un mare beneficiu economic pentru Uniunea Sovietic`, principalul furnizor de armament al Pactului. Românii au refuzat, totu[i, s`-[i sporeasc` bugetul militar [i au declarat c` nu vor executa manevre militare suplimentare decât pe cheltuiala Pactului. Mult mai primejdioas` a fost afirma]ia lor c` nu vedeau nici un motiv pentru cre[terea cheltuielilor militare deoarece nu credeau c` exist` vreo amenin]are cu agresiune din partea Occidentului. Era, de fapt, o erezie, iar ru[ii se temeau, pe bun` dreptate, ca ar putea s` se extind` [i la al]i membri ai Pactului. Dup` multe presiuni, românii au consim]it, în cele din urm`, la o mic` sporire a cheltuielilor militare. Dac` sovieticii s-au a[teptat la vremuri mai bune, dup` dispari]ia lui Gheorghiu-Dej, ei aveau s` fie dezam`gi]i. Moartea lui, în martie 1965 (în text, gre[it 1964 – n.n.), a fost semnalul pentru o nou` izbucnire de antisovietism în România, de la Biroul Politic pân` la organiza]iile locale de partid. Una dintre primele ac]iuni ale lui Nicolae Ceau[escu, care a devenit prim-secretar, a fost s` reduc` drastic num`rul consilierilor sovietici din armata român` [i din Ministerul de Interne. El i-a avertizat pe cei r`ma[i c` nu li se va mai permite s` mai participe la [edin]ele la care nu fuseser` invita]i [i s` contacteze vreun ofi]er pentru a cere informa]ii. Dac` doreau s` fie informa]i, urmau s` se adreseze ministrului Ap`r`rii sau lui Ceau[escu însu[i. Mai mult, Ceau[escu a ordonat tuturor ofi]erilor români care aveau so]ii sovietice fie s` divor]eze [i s` le trimit` înapoi în URSS, fie s` demisioneze din armat`. Sovieticii nu permiteau, desigur, femeilor s`-[i schimbe cet`]enia. Nu am fost surprin[i când, în 1966, românii au propus schimb`ri în structura de comand` a Pactului de la Var[ovia. Ei au pretins c` Pactul nu era o organiza]ie de egali, ci un fief al Uniunii Sovietice, c` a[a-numitul «Comandament Unit» al Pactului nu exista, fiind de fapt Statul Major General sovietic. Dac` Pactul voia s` fie eficient cu adev`rat, el trebuia s` se întemeieze pe egalitatea între na]iuni, [i aceast` egalitate trebuie s` se reflecte în structura Comandamentului. Ei au propus, mai întâi, crearea unui Comandament al Pactului de la Var[ovia separat de Înaltul Comandament Sovietic, alc`tuit din echipe din fiecare ]ar` [membr`]; în al doilea rând, ei au sugerat ca func]iile de comandant [i de [ef de stat major ale Pactului s` fie subordonate Comitetului Politic Consultativ al Pactului; [i, în al patrulea rând (sic!), întrucât to]i membrii trebuiau s` contribuie cu contingente la [for]ele] Pactului, fiecare na]iune s` aib` dreptul de a p`stra o parte din for]ele sale sub propriul comandament. Pe baza instruc]iunilor sovietice, noi [i ungurii am pregr`tit contrapropruneri, care, în cele din urm`, au fost acceptate de români, dup` defec]iunea mea din 1968, în acea perioad`, atitudinea dur` a românilor atenuându-se într-o oarecare m`sur`, ca urmare a invad`rii Cehoslovaciei de c`tre sovietici. Propunerile noastre erau [urm`toarele]: Uniunea Sovietic` urma s` p`streze comandamentul suprem; un Comitet Militar al Mini[trilor Ap`r`rii din ]`rile Pactului avea s` se bucure de responsabilitate limitat` de supraveghere; urma s` ia fiin]` un Comandament Unit, cu sediul la Moscova, alc`tuit din ofi]eri ai tuturor armatelor []`rilor Pactului]. URSS voia s` integreze în Comandamentul Pactului de la Var[ovia, doar for]ele sale de pe teatrul european, ceea ce însemna c` grosul for]elor sale urmau s` r`mân` în afara controlului Pactului. Pe de alt` parte, majoritatea efectivelor ]`rilor satelite r`mâneau sub controlul Statului Major General sovietic, acolo unde continua s` se afle puterea real`. Românii au f`cut o nou` demonstra]ie a independen]ei lor de blocul comunist [i a dezacordului fa]` de politica sovietic` în Orientul Mijlociu, în iunie 1967, când au refuzat s` participe la o sesiune de urgen]` a Pactului pentru a evalua implica]iile R`zboiului arabo-israelian de [ase zile. Fiind îns` pe deplin con[tient c` Uniunea Sovietic` nu va sta cu bra]ele încruci[ate pentru a vedea România p`r`sind Pactul de la Var[ovia, Ceau[escu era atent s` nu mearg` prea departe“. 2 Memoriile generalului Sejna aduc informa]ii noi [i despre ini]iativa lui de Gaulle în direc]ia ]`rilor-satelite, pozi]ia României [i reac]ia sovietic` la strângerea rela]iilor dintre Paris [i Bucure[ti. Generalul Jan Sejna, \n calitate de ofi]er politic, la o \ntrunire cu militarii Armatei Populare Poloneze 1 (27) 2005 document
„De Gaulle – scrie Jan Sejna – [i-a intrat serios în rolul asumat de lider mondial [i a f`cut eforturi pentru a deta[a atât Polonia, cât [i România de Pactul de la Var[ovia. Succesul lui a fost mai mare în România, decât în Polonia. Cu ocazia vizitei sale la Var[ovia, el a convins Partidul (Muncitoresc Unit) Polonez s`-i permit` s` ]in` o cuvântare la televiziune, în care a lùdat realiz`rile polonezilor [i a f`cut un apel ostentativ la sentimentele lor na]ionale. Gomulka a trimis Biroului Politic sovietic un raport despre vizita lui de Gaulle, prezentând am`nun]it eforturile generalului pentru a desprinde Polonia de Uniunea Sovietic`. Ele includeau [i propunerea de a stabili o zon` demilitarizat` în Europa, care ar include Polonia, iar de Gaulle s-a oferit s` recunoasc` frontiera cu Germania pe Oder-Neisse, pentru a ob]ine sprijinul polonez. Românii nu au dat Kremlinului nici o informa]ie despre vizita lui de Gaulle, dar ru[ii [tiau tot ce le trebuia prin sursele proprii de spionaj. Noi în[ine am primit un raport cuprinz`tor despre vizita primului ministru al României, Ion (Gheorghe) Maurer la Paris pentru discu]ii politice [i economice cu de Gaulle. Maurer a sus]inut c` România dorea s` urmeze propriul sù drum na]ional, dar c` nu putea p`r`si, în prezent, CAER, deoarece economia ei era prea strâns legat` de el. În acela[i timp, ea era hot`rât` s`-[i diversifice economia [i s` stabileasc` rela]ii strânse cu Occidentul. De Gaulle l-a asigurat pe Maurer c` Fran]a va ajuta România s`-[i amplifice independen]a ei [i va da ajutor economic [i politic. El era gata chiar s` recomande România, dac` ea ar fi solicitat statutul de membru asociat al Comunit`]ii Europene, [i s` o asiste, dac` ar fi fost izolat` în blocul comunist. Întrucât 70% din comer]ul ei era cu acest bloc [i 40% (sic!) cu Uniunea Sovietic`, de Gaulle spunea prostii. Nu numai Fran]a, dar nici chiar Occidentul n-ar fi putut sus]ine România împotriva unui boicot al CAER. De Gaulle a mers îns` mai departe: el a sugerat c` Fran]a putea fi o surs` alternativ` de armament pentru români [i c` ar fi ajutat-o dac` ar fi fost invadat` de trupele Pactului de la Var[ovia. Reac]ia mare[alului Malinovski la acest angajament militar (al Fran]ei) este de netip`rit. Oricât de mult respectam noi for]ele armate franceze, nu ne puteam imagina c` ele ar putea fi de vreun ajutor în cazul unui r`zboi-fulger al Pactului de la Var[ovia. Planul nostru opera]ional, a[a cum era el pe atunci, prevedea c`, în cazul unor ostilit`]i pe scar` mare cu Fran]a, r`zboiul s-ar fi terminat în dou` zile. «Dac` de Gaulle ar încerca m`car s`-[i pun` în practic` angajamentul sù fa]` de români» a comentat semnificativ Malinovski «vom [ti asta înainte ca ordinele sale s` ajung` la comandantul- [ef francez». Cu toate acestea, ini]iativele lui de Gaulle în direc]ia României au provocat îngrijor`ri ru[ilor. În august 1964, în cursul ultimei sale vizite în document 2005 1 (27) studii/documente Cehoslovacia, Hru[ciov ne-a spus c` ei nu vor tolera încerc`rile României de a deveni independent`, în plan economic, de CAER, «Dar dac` ei se în[eal` într-atât încât s` încerce a[a ceva [i s` ias` din Pactul de la Var[ovia, atunci solda]ii no[tri, [i nu de Gaulle, vor avea ultimul cuvânt». «Avem, desigur, destule necazuri cu românii», a intervenit Novotný. «Poate n-ar fi un lucru rù dac` i-am da afar` din Pactul de la Var[ovia». Hru[ciov a fost îngrozit: «Gre[e[ti total [i dezastruos», a mârâit el la Novotný. «Este exact ceea ce conduc`torii României doresc. Întreaga situa]ie din Balcani ar deveni de necontrolat dac` România ar urma Iugoslavia [i Albania în lag`rul antisovietic. Este r`spunderea Partidului [Comunist al Uniunii Sovietice] s` împiedice România s` p`r`seasc` Pactul [i s` readuc` Iugoslavia [i Albania în familia noastr` socialist`“. 3 Mai trebuie oare spus c` informa]iile generalului Jan Sejna trebuie trecute – ca orice m`rturie de altminteri – prin filtrul criticii? Defectorul cehoslovac precizeaz` c`, înainte de fuga sa, el a luat din safe-ul lui de la Ministerul Ap`r`rii, mai multe documente, considerate de interes pentru occidentali. 4 În câte din acestea se aflau [i informa]ii despre România? Analiza atent`, bazat` pe normele criticii izvoarelor, va cerne datele susceptibile de a fi valorificate pentru studiul politicii externe a României în anii ’60. NOTE 1. Jan Sejna, We will bury you, Londra, Sidgwick & Jackson, 1983. 2. Ibidem, pp. 66-68. 3. Ibidem, pp. 74-76; O expunere a politicii externe gaulliste în volumul fostului ministru de Externe al Fran]ei, Maurice Couve de Murville, Une politique étrangère, 1958-1969, Paris, Plon, 1971 (f`r` revela]ii senza]ionale). 4. Jan Sejna, op. cit., p. 191. In<strong>format</strong>ion about Romania in General Jan Sejna's Memoirs The ex-General Jan Sejna's memoirs offer numerous in<strong>format</strong>ion, which we should carefully consider, about the relations within the Warsaw Pact and the Romania's place within this political-military structure. The Czechoslovakian General took from his safe, from Rachet` balistic` intercontinental` SS-13 „Savage“ la o parad` militar` \n Pia]a Ro[ie (Moscova, mai 1965) Defense Ministry, before he ran away, some documents considered being interesting for occidentals, and also for Romanians. A close analyze, based on the critics' sources rules, will sort the data liable to be valorize to study the Romania external politics in the '60th. 7
Page 1 and 2: ganiza]ia Tratatului de la Var[ovia
Page 3 and 4: Mare[alul V.G. Kulikov, comandantul
Page 5: A u r`mas, practic, neobservate [i,
Page 9 and 10: Redactat \n „savurosul“ limbaj
Page 11 and 12: S Un deceniu de la prima extindere
Page 13 and 14: nemul]umite de faptul c` SUA caut`
Page 15 and 16: militarismului vest-german, care a
Page 17 and 18: de stat al avia]iei SUA, Tsarik, [i
Page 19 and 20: n perioada 11-14 mai 1955 s-au desf
Page 21 and 22: România - se realizau în întregi
Page 23 and 24: MINISTERUL FOR}ELOR ARMATE ALE R.P.
Page 25 and 26: - 77 % în loc de 100 %. La toate a
Page 27 and 28: Ap`ruser` focare ale opozi]iei din
Page 29 and 30: poate anun]a constituirea unui guve
Page 31 and 32: în Germania. Singurul lucru de car
Page 33 and 34: amintea ulterior Z. Mlynar despre c
Page 35 and 36: — Ce a]i f`cut \n timpul evenimen
Page 37 and 38: — Principalele informa]ii veneau
Page 39 and 40: unit`]i din zon` (Brìla, Bacù). D
Page 41 and 42: crat` acestei alian]e conduce la id
Page 43 and 44: C#nd l-am informat pe Nicolae Ceau[
Page 45 and 46: Pornind de la în]elegerea realizat
Page 47 and 48: Apoi, sub aspectul introducerii în
Page 49 and 50: document 2005 1 (27) www.ceausesc
Page 51 and 52: Rom#neasc` [i Moldova, o mic` encic
Page 53 and 54: Groza, \n martie 1945, \n contextul
Page 55 and 56: adversarul de care, în principiu,
Page 57 and 58:
L Rela]iile rom#no-franceze \n anii
Page 59 and 60:
pare mai greu de surprins leg`tura
Page 61 and 62:
mecanizate [i ale altor genuri de a
Page 63 and 64:
In memoriam Aurelian Sacerdo]eanu R
show all

format electronic

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?