format electronic

In memoriam Aurelian Sacerdo]eanu
Recent ap`rut, nr. 1-2/2004 (an LXXXI, vol. LXVI) al
„Revistei Arhivelor“ con]ine dou` consistente „dosare“, intitulate
In memoriam Aurelian Sacerdo]eanu [i {tefan cel Mare –
500. Sumarul este completat cu valoaroase studii de arhivistic`
[i de istorie. Studiile au fost semnate istorici cunoscu]i,
cum ar fi acad. {tefan {tef`nescu, Corneliu-Mihai Lungu,
Maria Dogaru, Silvia V`tafu-G`itan, Georgeta Filitti [i Mioara
Anton. Studiilor li se adaug` documente medievale muntene
inedite, din secolul al XVII-lea, din perioada domnilor Radu
{erban, Alexandru Coconul [i Leon Tom[a, precum [i de o
dare de seam` privind Congresul Interna]ional al Arhivelor de
la Viena, din 23-29 august 2004, semnat` de Tudor R`]oi.
Un util [i interesant studiu despre arhivarea po[tei electronice
semneaz` Bogdan-Florin Popovici. De urm`rit pentru
ceea ce \nseamn` complexitatea procesului de informatizare
a arhivelor, adic` adev`ratul viitor al memoriei noastre colective.
Din paginile revistei reiese un lucru clar: Alexandru
Sacerdo]eanu, pe lâng` statutul de cel mai bun specialist
român în arhivistic`, îl are [i pe acela de creator de [coal`. Iar
aceasta dovede[te c` arhivele sunt pe mâini bune.
Un „RIM“ de la R`s`rit
Am semnalat, \n num`rul trecut (ca [i în cel de fa]`), lucr`ri
ale speciali[tilor ru[i. Revenim, de acest` dat` prezent#nduv`
revista de istorie militar` „Voenno-istoriceskii jurnal“, editat`
de Ministerul Ap`r`rii din Federa]ia Rus`, „sora“ moscovit` a
„Revistei de istorie militar`“ (RIM) care apare, la noi, sub egida
Institutului pentru Studii Politice de Ap`rare [i Istorie Militar`.
Bogat` în con]inut [i editat` în condi]ii grafice de calitate,
revista con]ine studii valoroase scrise de speciali[ti
recunoscu]i. Unul dintre aceste studii este cel al lui V.V.
Kapistka referitor la importul de tehnic` militar` de avia]ie,
realizat de URSS \n ajunul celui de Al Doilea R`zboi Mondial
(Importul de avioane al URSS dinaintea celui de Al Doilea
R`zboi Mondial, „Voenno-istoriceskii jurnal“, nr. 535/11,
noiabr\ 2004, pp. 24-29). Autorul, pe baza noilor documente
provenite din arhivele militare ruse [i ale ultimelor cercet`ri ale
speciali[tilor militari, descrie structura importului de tehnic` de
avia]ie a URSS de pân` în 1941 [i analizeaz` influen]a pe
care acesta a avut-o, ulterior, asupra procesului postbelic de
organizare a for]elor militare aeriene ale Armatei Ro[ii. Opinia,
potrivit c`reia cooperarea militar` sovieto-german` din perioada
interbelic` a exclus factorul occidental din politica extern`
a URSS este infirmat` de acest studiu. „A[ considera ca fiind
incorect` îndreptarea tuturor comenzilor noastre c`tre
Germania“, i-a comunicat M.M. Litvinov lui Stalin, în 1937. Ca
urmare, liderul sovietic a l`rgit cooperarea militar` cu statele
din „lag`rul capitalist“, îndeosebi cu Statele Unite, iar achizi]iile
de tehnic` militar` de avia]ie au continuat pentru mult timp, în
pofida rela]iei pe care URSS o avea cu Germania. Lectorul
sper` ca aceast` revist`, pe cât de interesant`, pe atât de
necesar`, s` se afle constant \n aten]ia istoricilor români. |n
ceea ce \l prive[te, va face tot ceea ce \i st` \n putin]` pentru
a semnala m`car unele articole.
Bastonul din rani]`
Doldora de informa]ii [i cu ilustra]ie atent aleas`, \n mare
parte inedit`, Buletinul Muzeului Militar Na]ional, nr. 2/2004
(redactor responsabil de num`r Viorica Neagu), reflect` paleta
larg` de preocup`ri ale speciali[tilor acestei importante
institu]ii de cultur`, care conserv` at#t de bine tradi]iile armatei
rom#ne, de la elemente de arheologie medieval` la teme de
istorie modern` [i contemporan`, de la descrierea unor piese
document 2005 1 (27)
arheologice descoperite la mari ad#ncimi (de v`zut, \n acest
sens, articolul lui Sorin-Maxim Ursu, despre dou` bombarde,
dat#nd, probabil, din secolul al XVI-lea, g`site, recent, \n
Marea Neagr`) sau a armamentului din \nzestrarea armatei
rom#ne, \n diferite perioade istorice, p#n` la ample studii cu
subiecte dintre cele mai variate (istoricul armatei otomane
\ntre anii 1869-1877 sau cariera militar` a primilor doi regi ai
Rom#niei, Carol I [i
Ferdinand I).
Un interesant
studiu este acela al
Corneliei König dedicat
„istoriei“ bastonului
de mare[al
\n Rom#nia. Primul
care a avut onoarea
de a primi bastonul
de mare[al a fost
regele Ferdinand I,
la 1 Decembrie 1918,
la vremea aceea
doar momentul intr`rii
triumfale a familiei
regale [i a autorit`]ilor
civile [i militare \n
Capital`, ulterior o zi
fundamental` \n istoria
poporului rom#n,
prin evenimentele
decisive pentru destinul unit`]ii na]ionale, desf`[urate la Alba
Iulia. Muzeul Militar Na]ional mai p`streaz` \n patrimoniul s`u
doar bastonul de mare[al al autorului „Manevrei de la
Fl`m#nda“, Alexandru Averescu (are o istorie interesant`
acest baston, pentru c` ajunge la Muzeu abia \n 1960, c#nd
este confiscat de organele Ministerului Afacerilor Interne de la
un particular, pe numele s`u… Ion Iliescu!) [i cartea de
mare[al original` a lui Constantin Prezan. Un alt baston de
mare[al al Rom#niei se afl` la Muzeul Funda]iei
Karagheorghevici din Oplenac (Uniunea Serbia [i
Muntenegru), primit de regele Aleksandru I al Iugoslaviei, care
fusese c`s`torit cu principesa M`rioara, fiica regelui
Ferdinand I [i a Mariei.
C`ru]e… la secret!
revista revistelor
Studii [i materiale de istorie contemporan`, serie nou`,
volumul III, 2004, publica]ie editat` de Academia Rom#n` prin
Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“, are un sumar bogat din
care v` re]inem aten]ia asupra studiului semnat de Dana
Beldiman [i Florin {perlea, dedicat implic`rii militarilor \n
politic` \ntre anii 1918-1965, [i amplei analize realizate de
Lucian Leu[tean despre a[a-zise „noi“ puncte de vedere
privind finalul Primului R`zboi Mondial, venite mai cu seam`
din partea unor speciali[ti \n rela]ii interna]ionale care, spre
deosebire de istorici, „planeaz`“ cu o u[urin]` discutabil`
peste subiecte sensibile, \ncerc#nd s` fac` viabile teoriile proprii.
C#t de bine reu[esc \n demersul lor r`m#ne de v`zut/citit.
Alina Ilinca [i Liviu Marius Bejenaru aduc \n prim-plan un
subiect important pentru un regim totalitar, precum cel comunist
\n Rom#nia: secretul de stat [i cum a fost el p`zit \n
perioada \n care Gheorghiu-Dej a de]inut puterea suprem`.
Cu g#ndul la „imperiali[tii“ care doreau s` sustrag` marile
secrete tehnologice ale unei ]`ri spoliate de Uniunea
Sovietic`, la noi, \n anii ’50, p#n` [i ni[te c`ru]e, e drept, frumos
vopsite, p`r`site \n curtea unei fabrici, trebuiau ascunse
cu grij`, fiind „lucr`ri secrete“ care puteau fi… observate! Nu e
deloc de mirare, a[adar, c` „tr`g`toarele de cizme“ erau tot…
la secret, \n planul special! Interesante vremuri!
LECTOR
63