format electronic

Ap`ruser` focare ale opozi]iei din exteriorul partidului, care
erau diverse cluburi intelectuale. Atitudinea politic` însufle]it`
a popula]iei a provocat schimb`ri de cadre la nivelul
partidului conduc`tor: sub presiunea opiniei publice, pentru
prima dat` dup` atâ]ia ani de conducere comunist`, care se
considera factorul activ al vie]ii politice, în Republica
Socialist` Cehoslovac` (RSC) au avut loc, una dup` alta,
demisiile func]ionarilor de orientare dogmatic`, „liberalii“ din
partid de]in#nd numeroase func]ii importante. La 23 martie
1968, la Dresda, avea loc întâlnirea liderilor unui unor state
comuniste, prima dintr-o serie de alte întâlniri consacrate
dezbaterii situa]iei din Cehoslovacia. Pentru prima dat`,
delega]ia PCC a fost expus` criticii dure pentru „ced`ri în
fa]` opozi]iei“.
La 12 aprilie, generalul-locotenent A. Maiorov a fost
chemat de la Hmelni]ki la Lvov, la comandamentul regiunii,
unde i s-a adus la cuno[tin]` ordinul ministrului Ap`r`rii [i al
Statului Major General, din 11 aprilie, cu privire la intrarea
Armatei a 38-a în Cehoslovacia „cu scopul reprim`rii [i, în
caz de necesitate, al distrugerii contrarevolu]iei pe teritoriul
s`u“ 4 . În decurs de o zi de la momentul primirii semnalului,
armata trebuia s` parcurg` 500-550 km, s` ia sub control
Slovacia [i estul Moraviei, s` ias` pe linia Brno-Ostrava.
Documentul era strict secret. Lui Maiorov nu i s-a permis s`
informeze nici m`car organiza]ia de partid despre con]inutul
s`u. Îns` cu toate c` planul ocup`rii RSC – a[a cum reiese,
pentru prima dat`, chiar din memoriile lui Maiorov – fusese
elaborat deja la mijlocul lui aprilie, o decizie politic`
principial` cu privire la invadare nu fusese luat` câtu[i de
pu]in la acea vreme. Asta pentru c` succesul tuturor
opera]iilor depindea nu numai de ac]iunile militare; mult mai
dificil era s` se decid` problema puterii: s` fie elimina]i din
organele conduc`toare de partid [i de stat cehoslovace to]i
oamenii indizerabili pentru Moscova, s` fac` guvernul mai
docil [i mai ascult`tor, gata s` se supun` f`r` crâcnire
voin]ei Kremlinului. {eful Direc]iei Opera]ii a Statului Major
General, care a sosit la Lvov pentru a da ordine concrete lui
A. Maiorov, a fost primit, în ajun, la 11 aprilie, împreun` cu
ministrul Ap`r`rii, A. Greciko, de c`tre Brejnev, care i-a spus
celui din urm`: „Andrei, preg`te[te-te pentru greu. Dar s`
dea Dumnezeu s` se rezolve f`r` asta“. 5
Situa]ia se precipit`
S-a hot`rât s` se amâne o ac]iune militar` direct` [i, timp
de câteva luni, ea a fost considerat` ca una dintre
alternative, în cazul evolu]iei defavorabile a evenimentelor.
La aceasta a contribuit [i vizita din luna mai a lui A.N
Kos#ghin, la Praga, care, realizând bilan]ul vizitei, a fost
obligat s` recunoasc` popularitatea primului secretar al CC
al PCC, A. Dubcek, ales în ianuarie 1968, personificare a
cursului spre înnoire; acela[i Kos#ghin s-a convins de
fragilitatea pozi]iilor celor care la Moscova erau considera]i
parteneri mult mai de încredere.
În cursul lunii iunie, pe teritoriul Cehoslovaciei au avut loc
exerci]ii militare pe scar` larg` ale statelor Tratatului de la
Var[ovia (cu numele de cod „{umava“), care, în esen]`, au
devenit o form` sui generis de presiune politic`, cu atât mai
mult cu cât, în decursul unei întregi luni de la terminarea
manevrelor, unit`]ile militare – cu efective de câteva mii de
militari – nu au p`r`sit cu nici un chip teritoriul cehoslovac, în
pofida evidentei nemul]umiri a gazdelor. Însufle]i]i de
prezen]a trupelor sovietice, „ortodoc[ii“ din PCC, nemul]umi]i
de liberalizare, au încercat s` treac` la contraofensiv` [i s`
preia ini]iativa. Acest lucru a fost observat [i de c`tre militarii
sovietici. „Sta]ionarea militarilor sovietici în teritoritorii din
Cehoslovacia, confer` încredere în pozi]iile lor activi[tilor de
partid, sociali [i celor din armat`“, a raportat atunci la
Aici [i \n pagina 26, imagini surprinse \n timpul „Prim`verii de la
Praga“ (august 1968).
document 2005 1 (27)
studii/documente
Moscova Maiorov. 6 Iar mai târziu, încercând s`-[i determine,
în memorii, propria sa rela]ie cu cele petrecute în jurul RSC,
în iunie 1968, a remarcat c` „îngrijor`rile privind o posibil`
evolu]ie dramatic` s-au diminuat; se sim]ea în toate
consecven]a [i fermitatea conducerii noastre politice [i
militare superioare“. 7
Lini[te deplin` îns` nu era [i, desigur, pe m`sura
continu`rii manevrelor, îngrijorarea sporea. Petrecând în
Cehoslovacia nu pu]ine zile, pe perioada manevrelor pe
scar` larg`, generalii sovietici, în frunte cu mare[alul I.I.
Iakubovski, au ajuns la concluzia c` spiritul de lupt` al
Armatei Populare Cehoslovace (APC) este redus. Chiar noul
pre[edinte al Cehoslovaciei, b`trânul general Ludvik
Svoboda, stimat de militarii sovietici, asistând la unul dintre
exerci]iile demonstrative, i-a calificat, în sinea sa, pe
compatrio]ii s`i „[veigi“. Dac` \n ceea ce prive[te capacitatea
combativ` a Armatei Populare Cehoslovace era evident c`
nu se afla la în`l]ime, despre o oarecare preg`tire politic` [i
de partid, în accep]iunea militar` sovietic`, nici nu putea fi
vorba. Generalii sovietici erau pur [i simplu [oca]i v`zând
t`ieturi din jurnale semipornografice pe zidurile uneia dintre
caz`rmi în locul portretelor conduc`torilor partidului. De
aceea, în conversa]iile cu ofi]erii sovietici, din când în când,
militarii cehoslovaci, inclusiv activi[tii de partid, sus]ineau
vehement avantajele socialismului democratic, luând în râs
regulamentele Armatei Ro[ii, punând întreb`ri
„provocatoare“, plângându-se de calitatea sc`zut` a
avioanelor militare sovietice [i de incorecta interpretare de
c`tre „Pravda“ a situa]iei din Cehoslovacia, exprimându-[i
nemul]umirea privind inegalitatea schimburilor economice [i
ar`t#ndu-se nedumeri]i în leg`tur` cu sta]ionarea militarilor
statelor membre ale Pactului de la Var[ovia în Cehoslovacia,
dup` terminarea manevrelor militare. Spre marea
nemul]umire a militarilor sovietici, ziarul „Rudé pravo“ a
comentat critic comportamentul militarilor sovietici, zorind
URSS s`-[i retrag` militarii, iar [efii „înver[una]i“ ai aripii
drepte a PCC – participantul la r`zboaiele civile din Spania [i
China, F. Kriegel, [i liderul mi[c`rii din ilegalitate din timpul
celui de-al doilea r`zboi mondial, I. Smrkovski (care suferise
o condamnare [i în timpul lui Masaryk, [i în timpul ocupa]iei
germane [i în timpul lui Gottwald) – s-au pronun]at în mod
deschis împotriva prelungirii [ederii pe p`mânt cehoslovac a
militarilor str`ini. În cadrul Armatei Populare Cehoslovace
27