format electronic

militarismului vest-german, care a g`sit în aceste ]`ri adep]i în
politic` [i interesa]i în ob]inerea de DM.
În cazul Greciei, ca membr` a NATO, nu este greu de ar`tat
rolul acesteia în cadrul planurilor agresive ale alian]ei. De altfel,
atât conduc`torii de r`spundere ai NATO, cât [i guvernan]ii
greci, începând cu primul ministru Karamanlis, au ar`tat, în
repetate rânduri, „argumentele“ orient`rii agresive ale acesteia,
cât [i r`spunderile pe plan militar strategic, printre care:
a) Pozi]ia geografic`, de direct` vecin`tate cu ]`ri ce apar]in
lag`rului socialist, respectiv R.P. Bulgaria;
b) Flancul de sud-est al NATO, în caz de conflict, va fi unul
dintre punctele cele mai vulnerabile, ]inând cont de situa]ia
intern` confuz` din Turcia [i nestabil` din Grecia;
c) În caz de conflict militar, dac` situa]ia din Iugoslavia
poate deveni periculoas`, prin Grecia s-ar putea organiza
ac]iunile necesare NATO;
d) Apropierea de strâmtorile prin care se poate p`trunde în
Mediterana, faptul c` posed` nenum`rate insule care pot servi
NATO etc.
Concluzia care se trage, atât de c`tre conducerea militar` a
NATO, cât [i de c`tre comandamentul grec este necesitatea de
a se trece la înarmarea [i instruirea armatei grece[ti pe baza
tehnicii moderne, de preg`tire a teatrului de ac]iuni militare din
timp în vederea planurilor agresive NATO. În acest scop,
militari[tii greci [i str`ini construiesc baze [i depozite militare,
aerodroame strategice, [osele strategice, centre de
transmisiuni, creeaz` o industrie orientat` spre produc]ia de
material militar, fac amenaj`ri de porturi militare etc.
I. Orientarea negativ` a Greciei în problema
dezarm`rii. Bazele militare americane [i vest-germane pe
teritoriul grec
Rezisten]a reprezentan]ilor Greciei la orice idee de
colaborare interna]ional` pentru rezolvarea problemei
dezarm`rii, este cunoscut` atât la ONU, cât [i din modul cum au
fost întâmpinate diferite propuneri de dezarmare, printre care [i
propunerea ]`rii noastre privitoare la crearea unei zone
denuclearizate în Balcani.
Motivul principal care a împins pe guvernan]ii greci s` se
situeze pe pozi]ii negativiste fa]` de orice latur` a problemei
dezarm`rii este în leg`tur` cu acceptarea de c`tre ace[tia de a
avea pe teritoriul grec baze militare americane [i vest-germane,
printre care [i baze nucleare. Principala baz` care are ca
destina]ie final` folosirea de material nuclear în scopuri
agresive NATO, este baza din insula Creta, al c`rui stat major
american se afla în localitatea Gurnes, la circa 15 km est de
ora[ul Iraclion. Aceast` baz`, a[a cum s-a referit [i ziarul Athens
Daily Post, din 18.04.1962, a fost tratat` cu guvernul grec de
generalul american James Van Fleet înc` cu ani în urm`. Planul
ini]ial, dup` cum relateaz` jurnalul, era de a echipa centrul din
Creta cu cele necesare pentru instruirea trupelor NATO în
lansarea rachetelor cu raz` medie (utilizând Tuz Golu sau Lacul
Salt din centrul Anatoliei ca traiectorie) a fost anulat în trecut,
pentru a fi perfec]ionat` racheta continental` Atlas. Rezult` c`
destina]ia centrului a fost conceput` pentru folosirea de rachete
medii [i apoi intercontinentale, care dup` toate concep]iile
militare constituiesc arme strategice agresive de distrugere în
mas`.
Este de subliniat grija cu care guvernan]ii greci au c`utat [i
caut` s` ascund` adev`ratul caracter al bazei NATO din insula
Creta. La început au ap`rut în pres` [tiri alarmante [i proteste
document 2005 1 (27)
studii/documente
Robert Schuman, ministrul Afacerilor Externe al Fran]ei, semneaz`
Tratatul de la Washington prin care s-a \nfiin]at NATO (4 aprilie 1949).
|n pagina 14, Joseph Bech, ministrul Afacerilor Externe al Luxemburgului,
]ine o cuv#ntare cu acela[i prilej.
ale opiniei publice care se întreba cu îngrijorare ce caracter au
lucr`rile pe care americanii le construiesc în Creta. Guvernul a
dat o explica]ie c` este vorba de un centru de cercet`ri
meteorologice [i de cercetare a spa]iului interplanetar [i nu
despre o baz` de rachete. Dar întrucât nu s-a putut g`si nici o
explica]ie care s` justifice cum este posibil ca un asemenea
centru s` coste 50.000.000 $, guvernul a fost nevoit s`
recunoasc` c` este vorba de un centru de instruc]ie al NATO
pentru rachete dirijate. Astfel, declara]ia primului ministru
Karamanlis, f`cut` la 25.06.1962, în parlament, r`spunzând
întreb`rilor lui Venizelos [i Marchezinis, prin care spunea „s-a
declarat în repetate rânduri c` dup` cum se declara înc` o dat`
c` guvernul, pentru cazul bazelor atomice inten]ioneaz` s`
pun` la timp în curent Reprezentan]a Na]ional` [i s` urmeze
procedura impus` de con]inutul conven]iilor“, s-a dovedit f`r`
nici o importan]` practic`. În realitate, guvernul a ascuns atât
parlamentului, cât [i poporului ac]iunile sale.
În sprijinul guvernului, atunci când nu a mai putut fi
ascuns` realitatea [i toat` lumea [tia c` în insula Creta se
construie[te o baz` de rachete, au s`rit ini]iatorii acestei baze
[i, în principal, diferi]i speciali[ti americani. Din cele relatate
de ace[tia în pres`, rezult` c` centrul de rachete NATO din
Creta ar fi o binefacere pentru securitatea [i prosperitatea
economic` a Greciei. „Centrul din Creta – scria ziarul Athenes
Daily Post – va fi echipat la început cu cele necesare pentru
instruirea în lansarea rachetelor Nike Universal-Ajax [i
Hercules sol-aer. Hercules, cu o raz` de 85 mile [i 80.000
picioare în`l]ime, poate intercepta orice avion inamic cu
reac]ie, ce poate dep`[i de trei ori viteza sunetului. De
asemenea, va fi echipat cu cele necesare pentru instruirea
rachetelor sol-aer de tipul Hawk.
15