format electronic

More documents

Recommendations

Info

ecenzii ân` în 1990, colonelul Ryszard Kuklinski a fost cunoscut în lumea comunist` numai de apropia]i [i de cei care ascultau postul de radio Europa Liber`. A[adar, pe la începutul anilor ‘80, se [tia c` acesta era un ofi]er polonez care a îndeplinit func]ii în conducerea Armatei Polone (ultima func]ie de]inut` fiind aceea de [ef al Sec]iei Planificare Strategic` din Statul Major General), îndeosebi în cele de contact cu structuri ale trupelor sovietice dislocate în Polonia, în cadrul dispozitivului strategic al Tratatului de la Var[ovia, [i c`, în 1981, a ales libertatea, stabilindu-se în Occident. La 23 mai 1984, sub acuza]ia de transmitere de date [i documente secrete unei puteri strìne, Tribunalul Regiunii Militare Var[ovia pronun]` sentin]a de condamnare la moarte a colonelului Ryszard Kuklinski, dec`derea acestuia din drepturi publice, degradarea militar` [i confiscarea întregii lui averi [i a familiei sale. Sentin]a a fost ]inut` în secret pân` la 6 iunie 1986, c#nd opinia public` este in<strong>format</strong>` despre emigrarea în SUA a colonelului Kuklinski [i despre sentin]a de condamnare la moarte a acestuia. Dup` 1990, Kuklinski devine un subiect de dezbatere public`. El recunoa[te c` a ales calea de a lupta împotriva comunismului [i, îndeosebi, împotriva ocupa]iei sovietice, men]ion#nd c` a oferit serviciilor de informa]ii americane, din proprie ini]iativ` [i necondi]ionat, informa]ii [i documente cu privire la poten]ialul militar al trupelor sovietice dislocate în Polonia în cadrul dispozitivului strategic al Tratatului de la Var[ovia, planuri de agresiune ale acestei alian]e asupra statelor membre NATO. El recunoa[te c` a continuat lupta împotriva comunismului, dup` emigrarea în SUA, fiind la dispozi]ia serviciilor de informa]ii americane în calitate de expert 60 Kuklinski, un „intrus“ \n Tratatul de la Var[ovia P în problemele Tratatului de la Var[ovia, cu accent pe cele privind for]ele armate ale URSS. Dup` mai bine de opt ani de discu]ii privind reabilitarea sa, colonelul Kuklinski nu a avut mult timp bucuria vie]ii în libertate [i onoare în ]ara sa, trecând prea devreme în nefiin]`. La 17 iunie 2004, a avut loc, la Cimitirul Militar din Var[ovia, ceremonia serviciului funerar al celui care a fost colonelul Kuklinski. Biografia lui Jozef Szaniawski îl legitimeaz` moral ca fiind cel mai potrivit s` scrie despre Kuklinski [i s` atrag` aten]ia societ`]ii civile din Polonia asupra adev`rurilor privind omul, militarul [i gestul acestuia de a deveni agent al serviciilor de informa]ii americane, \n timpul R`zboiului rece, Szaniawski însu[i aflându-se în primele rânduri în lupta împotriva comunismului în ]ara sa. Ca ziarist în cadrul Agen]iei de Pres` Polonez` (PAP), începând cu 1973, a colaborat în mod conspirativ cu postul de radio Europa Liber`. Aceast` colaborare a fost întrerupt` în anul 1985 când a fost descoperit, arestat [i condamnat de c`tre un tribunal militar polonez la 10 ani închisoare, acuzat c` este agent al serviciilor de informa]ii ale SUA. A suportat ororile închisorilor regimului comunist pân` în Józef SZANIAWSKI, Misiune solitar`. Colonelul Kuklinski [i R`zboiul Rece, Editura Ex Libris – Galeria C`r]ii Poloneze, Var[ovia, Chicago, 2003. 1990. Eliberat din închisoare, Szaniawski continu` activitatea de ziarist [i publicist, aduc#nd \n aten]ia opiniei publice problema „misiunii de informa]ii f`r` precedent“ executat` de colonelul Kuklinski, solicitând cu fermitate reabilitarea acestuia. N`scut la 13 iunie 1930 în Var[ovia, într-o familie de muncitori, Ryszard Kuklinski intr`, \n 1947, în noua armat` polon`. |ntre 1947-1950 studiaz` la {coala Superioar` de Ofi]eri de Infanterie „Tadeusz Kosciuszko“ (Wroclaw). Dar serviciul militar nu l-a ap`rat pe Kuklinski de represiunile sistemului stalinist din Armata Popular` Polon`. Pentru tìnuirea în autobiografie a aspectelor legate de activitatea tat`lui sù (asociat regimului mare[alului Pilsudski, ceea ce comuni[tii polonezi nu au agreat niciodat`), cât [i datorit` prolifer`rii unor bancuri cu privire la colectivizarea agriculturii Poloniei, s-a cerut scoaterea sa din partidul comunist, fiind [i degradat la gradul de soldat [i trimis la Regimentul 11 disciplinar din Biedruska. Dup` executarea pedepsei la unitatea disciplinar`, în anii 1950-1960, este avansat în grad, în corpul ofi]erilor, primind apoi diferite func]ii de comand` [i de stat major, devenind, în final, comandant de batalion într-o brigad` antidesant din Kolobrzeg. Aici, Kuklinski î[i satisface o mare pasiune de via]` – sportul nautic, care-l va ajuta ulterior s`-[i legendeze unele ac]iuni din domeniul in<strong>format</strong>iv-operativ, ca agent al serviciilor de informa]ii americane. În noiembrie 1952, un prieten al sù, locotenentul Staniszewski, distruge documente [i informa]ii confiden]iale, compromi]`toare pentru Kuklinski, gest care-i deschide acestuia drumul avans`rii în cariera militar`. În 1954, este numit comandant de batalion în Regimentul 5 Infanterie din Divizia 12 Mecanizat`, unde se întâlne[te pentru prima dat` cu Wojciech Jaruzelski, pe atunci general de brigad`, comandantul acestei divizii. Apreciat de comandantul sù, este trimis s` urmeze cursul de comandan]i de regiment din Academia Statului Major General, iar în septembrie 1963 este mutat în Statul Major General al Armatei Polone unde lucreaz` timp de aproximativ 18 ani (pân` la emigrare), ocupând diferite func]ii de stat major, pân` la aceea de [ef al Sec]iei Planificare Strategic`. Func]iile îndeplinite în perioada 1963- 1968 i-au permis s` aib` primele contacte personale cu generali [i ofi]eri superiori din trupele operative ale Tratatului de la Var[ovia, între care cele ale Armatei Sovietice (Grupul de Trupe Nord în Polonia, Grupul de Trupe din Germania, Regiunea Militar` Kiev, Regiunea Militar` Carpa]i din Lwow, Regiunea Militar` Bielorusia din Minsk), precum [i cu ofi]eri ai „armatelor fr`]e[ti“ ale Cehoslovaciei [i RDG. A organizat personal c`l`torii de studii [i a cunoscut principalele principii operativ-strategice ale r`zboiului planificat s` se desf`[oare împotriva statelor NATO [i pentru ocuparea Europei Occidentale. În principal, Kuklinski a cunoscut planul de regrupare pe teritoriul Poloniei a unei imense mase de 2,5 milioane de militari cuprin[i în cel de - al doilea Proiect Strategic al Armatei Sovietice prin care se prevedea modul de desf`[urare a ofensivei acestor for]e asupra Occidentului. Are ocazia s` cunoasc` pentru prima dat` Directiva de r`zboi sovietic` [i ordinul secret de ofensiv` pentru for]ele armate ale Poloniei, R.D.G. [i Cehoslovaciei. De asemenea, s-a ocupat de planificarea preg`tirii operative a cadrelor de conducere ale for]elor armate ale Poloniei, precum [i de elaborarea unor planuri de manevr` ale trupelor, cu participarea câtorva divizii 1 (27) 2005 document
mecanizate [i ale altor genuri de arme. Activitatea desf`[urat` în Statul Major General, dovedind o capacitate intelectual` deosebit` de analiz` [i de predic]ie, a atras frumoase aprecieri din partea generalilor Jaruzelski, Siwicki, Chocha, Kiszczak, astfel \nc#t în perioada iunie 1967 – iulie 1968 a fost trimis în Vietnam (la Hanoi [i Saigon), în Comisia Interna]ional` de Supraveghere [i Control. Reîntors în ]ar`, Kuklinski devine delegat al Statului Major General polonez în grupa operativ` a Grupului de Trupe Nord, din cadrul Tratatului de la Var[ovia, comandat de mare[alul sovietic Ivan I. Iakubovski, dislocat la Legnica (Polonia). Aici particip` la marile aplica]ii ale Tratatului, desf`[urate sub criptonimul „Dunaj“. Kuklinski realizeaz` c` aceste aplica]ii constituiau o preg`tire real` pentru invazia militar` în Cehoslovacia, în scopul în`bu[irii „Prim`verii de la Praga“. Con[tientizeaz` consecin]ele [i previne Occidentul, folosind turi[tii strìni de pe autostrada de la Legnica. Szaniawski nu face nici o precizare, dar las` de \n]eles cititorului c` acesta ar fi fost momentul care a trezit în mintea lui Kuklinski necesitatea unei colabor`ri cu serviciile de informa]ii occidentale. Astfel, la începutul lunii august 1968, sub pretextul unei boli subite, Kuklinski pleac` din statul major al mare[alului Iakubovski de la Legnica, se întoarce la Var[ovia [i încearc` din nou s` transmit` în Occident date [i informa]ii despre o iminent` agresiune a Tratatului de la Var[ovia în Cehoslovacia. erioada 1968–1970 este P men]ionat` ca fiind hot`râtoare pentru decizia pe care a luat-o de a colabora cu serviciile de informa]ii ale SUA. Motiva]ia a fost agresiunea Armatei Populare Polone asupra Cehoslovaciei, în numele intereselor Kremlinului, ca urmare a îndoctrin`rii comuniste a armatei [i dependen]ei acesteia de mare[alii sovietici. Folosirea regulat` a unit`]ilor militare poloneze pentru masacrarea popula]iei neînarmate, executarea de trageri cu armamentul de pe tancuri [i de pe ma[ini blindate asupra oamenilor nevinova]i îl determin` decisiv pe Kuklinski s` colaboreze cu serviciile de informa]ii americane [i s` ini]ieze discu]ii neformale cu ofi]erii Direc]iei Opera]ii din Statul Major General, punând obsesiv întrebarea „|ncotro mergem?“, pentru a încerca s` le atrag` aten]ia asupra drumului gre[it pe care s-a înscris Polonia. Începând cu 1971, din proprie ini]iativ`, trece la o colaborare sistematic` cu Agen]ia Central` de Informa]ii a SUA. Din acest moment, pân` în toamna anului 1981, când emigreaz` în SUA, colonelul Kuklinski colaboreaz`, timp de aproape 11 ani, cu serviciile de informa]ii americane [i cu cele ale altor ]`ri NATO. A furnizat, în acest timp, în Occident, aproximativ 35.000 de pagini de documente dintre cele mai secrete ale document 2005 1 (27) Comandamentului trupelor sovietice din Polonia [i ale Tratatului de la Var[ovia, din care, nu mai pu]in de 34.000 în limba rus`. În pofida temutelor activit`]i de contrainforma]ii ale serviciilor speciale sovietice din Polonia (KGB [i GRU), precum [i ale celor poloneze (SB [i WSW), colonelul Kuklinski nu a fost descoperit timp de 11 ani. Aceast` activitate este considerat` ca un „record [i f`r` precedent în istoria serviciilor de informa]ii“. Dar Kuklinski s-a conturat ca erou – e drept, nu în con[tiin]a tuturor polonezilor – o dat` cu dezv`luirea adev`rurilor [i a detaliilor privind gestul lui. Kuklinski nu a fost un demnitar al regimului comunist de la Var[ovia, nu a fost factor de decizie politico-militar`, nu a f`cut parte din anturajul intim al vreunui lider comunist polonez c`ruia s`-i fi putut influen]a deciziile [i nici nu a apar]inut serviciilor secrete poloneze. Prin gestul sù, a devenit agent CIA. Nu a fost un duplicitar. Kuklinski a fost un militar de carier`, ofi]er de stat major. El a fost îns` acolo unde s-au aflat informa]iile secrete, pentru c` statele majore din oricare armat`, de la toate nivelele, sunt posesoare de documente care, în func]ie de e[alonul la care se afl`, sunt considerate a fi de importan]` tactic` sau strategic` deosebit`. Dar a mai avut [i un destin. Din nici una din declara]iile lui Kuklinski sau din înscrisuri nu rezult` c` ar fi intrat în contact cu date [i informa]ii cu privire la armata român`. Poate c` acesta a fost [i motivul pentru care Kuklinski nu a fost mediatizat în România, dup` decembrie 1989. De fapt, func]iile pe care le-a avut nu au facilitat accesul la asemenea informa]ii, deoarece direc]ia loviturii principale a Tratatului de la Var[ovia asupra statelor NATO nu cuprindea, din punct de vedere geostrategic, România. Armata român` nu de]inea documente operative ale planurilor strategice ale Tratatului de la Var[ovia [i nu existau interferen]e între for]e de tipul celor poloneze. Pozi]ia armatei române în Tratatul de la Var[ovia, în general, este cunoscut`. De foarte multe ori \ns`, în reuniunile comune, generali [i ofi]eri polonezi \i rugau pe colegii lor români s` ridice anumite obiec]ii la deciziile Tratatului de la Var[ovia, motivând c` lipsa trupelor sovietice în România, dar [i politica ]`rii noastre fa]` de Tratatul de la Var[ovia ofereau mai mult` libertate de opinie. Tocmai aceast` libertate de opinie determinat`, lipsa de afinitate a ofi]erilor români fa]` de URSS, la care va fi contribuit [i încetarea trimiterii la studii în aceast` ]ar` [i scoaterea din armat`, înc` din 1965, a acelora care au studiat în Academiile Militare sovietice, ceea ce generase neîncrederea sovieticilor, limitau accesul românilor la documente importante ale Tratatului de la Var[ovia, altele decât cele care priveau strict România. Or, ]ara noastr` nu avea un rol deosebit în dispozitivul strategic al Tratatului. În context, trebuie remarcat faptul c` în documentele poloneze furnizate de Kuklinski serviciilor de informa]ii americane se men]ionau, printre altele, for]e [i mijloace de pe teritoriul polonez, aflat în primul e[alon strategic al Tratatului care erau planificate s` execute lovituri nucleare asupra unor state membre NATO. Ca urmare, Polonia a trebuit s`-[i cear` scuze public pentru aceasta, atunci când Parlamentul Danemarcei trebuia s` ratifice protocolul de aderare a ei la NATO. Din aceste considerente [i pentru a se elimina orice specula]ii care s-au mai f`cut la adresa armatei române, care au fost folosite [i în lupte politice interne, apreciez c` România trebuie s` demonstreze [i public rolul [i atitudinile avute în cadrul Tratatului, în general, [i în diferite situa]ii, adoptând o lege care s` permit` accesul la arhivele M.Ap.N. mai devreme decât prevede actuala legisla]ie. onvingerea lui Kuklinski, care justific` gestul sù, era c` Polonia nu C recenzii este liber`. |n scrierile sale, atunci când men]ioneaz` Tratatul de la Var[ovia, precizeaz`, cu obstina]ie [i distinct, „trupele de ocupa]ie sovietice [i ale Tratatului de la Var[ovia“. Nu era singurul polonez care gândea astfel. Ideea de ocupa]ie strìn` domin` istoria Poloniei în raport cu Rusia [i cuprinde întreaga popula]ie, cu toate c`, potrivit datelor ce se vehiculau în presa polonez`, la începutul anilor ’90, aproximativ 80% dintre cadrele de conducere ale armatei aveau studii în URSS ([coli militare sau academii). Polonezii se num`r` printre cei mai mari patrio]i din popoarele lumii civilizate [i nu le e deloc greu s` pronun]e cu mândrie cuvântul „ojczyzna“ (patrie), în orice împrejurare [i \nc` la cele mai fragede vârste. Pân` la apari]ia unei traduceri \n limba rom#n`, aceast` prezentare nu este dec#t o modest` încercare de a aduce la cuno[tin]a celor interesa]i un fapt f`r` precedent în istoria spionajului, dar, mai presus de orice, cum dezv`luirea adev`rurilor istorice poate na[te eroi, \n r#ndurile unui popor care [i-a adulat eroii ori de câte ori a avut acest prilej [i oriunde pe mapamond unde se afl` unul sau mai mul]i polonezi. {i totu[i, istoria este cea care î[i va recunoa[te, în timp, eroii [i îi va a[eza în locul pe care numai ea [tie c` îl merit`. Important este ca [i faptele s` fie cunoscute, misiune pe care Jozef Szaniawski [i-a asumat-o [i, în opinia noastr`, a dus-o la îndeplinire cu succes [i a convins. General de brigad` (r) Mihaiu M~RG~RIT Ata[atul militar, aero [i naval al României la Var[ovia (1990-1994), [eful Direc]iei Informa]ii Militare (1998-1999) 61
Page 1 and 2:
ganiza]ia Tratatului de la Var[ovia
Page 3 and 4:
Mare[alul V.G. Kulikov, comandantul
Page 5 and 6:
A u r`mas, practic, neobservate [i,
Page 7 and 8:
„De Gaulle - scrie Jan Sejna - [i
Page 9 and 10: Redactat \n „savurosul“ limbaj
Page 11 and 12: S Un deceniu de la prima extindere
Page 13 and 14: nemul]umite de faptul c` SUA caut`
Page 15 and 16: militarismului vest-german, care a
Page 17 and 18: de stat al avia]iei SUA, Tsarik, [i
Page 19 and 20: n perioada 11-14 mai 1955 s-au desf
Page 21 and 22: România - se realizau în întregi
Page 23 and 24: MINISTERUL FOR}ELOR ARMATE ALE R.P.
Page 25 and 26: - 77 % în loc de 100 %. La toate a
Page 27 and 28: Ap`ruser` focare ale opozi]iei din
Page 29 and 30: poate anun]a constituirea unui guve
Page 31 and 32: în Germania. Singurul lucru de car
Page 33 and 34: amintea ulterior Z. Mlynar despre c
Page 35 and 36: — Ce a]i f`cut \n timpul evenimen
Page 37 and 38: — Principalele informa]ii veneau
Page 39 and 40: unit`]i din zon` (Brìla, Bacù). D
Page 41 and 42: crat` acestei alian]e conduce la id
Page 43 and 44: C#nd l-am informat pe Nicolae Ceau[
Page 45 and 46: Pornind de la în]elegerea realizat
Page 47 and 48: Apoi, sub aspectul introducerii în
Page 49 and 50: document 2005 1 (27) www.ceausesc
Page 51 and 52: Rom#neasc` [i Moldova, o mic` encic
Page 53 and 54: Groza, \n martie 1945, \n contextul
Page 55 and 56: adversarul de care, în principiu,
Page 57 and 58: L Rela]iile rom#no-franceze \n anii
Page 59: pare mai greu de surprins leg`tura
Page 63 and 64: In memoriam Aurelian Sacerdo]eanu R
show all

format electronic

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?