format electronic

C#nd l-am informat pe Nicolae
Ceau[escu despre aceast` aplica]ie, el
mi-a amintit c` \n privin]a tranzitului trupelor
str`ine exista deja o hot`r#re care
va trebui respectat`. |n iunie 1982, cu
prilejul unei vizite \n Ungaria, ministrul
ungar al Ap`r`rii m-a \ntrebat dac` trupele
maghiare vor putea tranzita teritoriul
Rom#niei pentru aplica]ia din Bulgaria.
I-am precizat c` nu este posibil dec#t \n
baza unor conven]ii. Nu [tiu dac` era
strict interesul lui sau dac` fusese pus de
ru[i s` sondeze terenul.
Cu pu]in timp \nainte de aplica]ie,
\ntr-o discu]ie, Nicolae Ceau[escu m-a
\ntrebat c#nd \ncepe aplica]ia [i cu ce
trupe particip` polonezii. I-am spus c`
armata polonez` particip` cu un batalion
de para[uti[ti. Apoi el mi-a cerut s`
comunic polonezilor c` au aprobare pentru
a survola teritoriul Rom#niei. I-am precizat
c` o asemenea decizie ar \nsemna
crearea unui precedent [i, \n plus, nu
vom putea justifica de ce polonezii au
primit acest drept, iar ceilal]i nu. Nicolae
Ceau[escu [i-a men]inut decizia.
Cu prilejul aplica]iei, nimeni n-a p`rut
s` sesizeze acest lucru [i nici m`car
polonezii nu ne-au mul]umit, fie [i \ntre
patru ochi. Dar \n raportul final al
aplica]iei era consemnat c` Rom#nia nu
a acordat dreptul de tranzit [i de survol
pentru trupele Pactului. Eu le-am spus c`
delega]ia rom#n` nu va intra \n bilan]ul
aplica]iei, dac` aceast` formul` nu va fi
eliminat`. Nu am primit nici un r`spuns [i,
\nainte de a urca \n autobuzul care ne
ducea la \nt#lnirea cu liderul comunist
bulgar, Todor Jivkov, le-am spus c` dac`
acea fraz` va fi citit`, delega]ia rom#n`
va p`r`si sala, ceea ce ar fi creat un incident
nedorit. Era vorba, \n cele din urm`,
de o decizie a guvernului rom#n care trebuia
respectat`. Mare[alul Viktor Kulikov
Manevre ale Pactului de la
Var[ovia (martie 1981).
De la dreapta la st#nga:
Heinz Hoffmann (ministrul
Ap`r`rii, RDG), Wojciech
Jaruzelski (prim-ministrul
Poloniei), mare[alul Viktor
Kulikov (comandantul
suprem al For]elor Armate
Unite), Martin Dzúr
(ministrul Ap`r`rii,
Cehoslovacia).
document 2005 1 (27)
a acceptat \ns` cererea noastr` [i nu a
citit acea fraz`. Nu [tiu dac` a scos-o din
raport, dar cel pu]in nu a citit-o. Lui
Ceau[escu, la \ntoarcere, c#nd i-am
relatat incidentul, i s-a p`rut c` am fost
cam dur. Dar dac` nu procedam astfel, ar
fi avut toate motivele s`-mi repro[eze
lipsa de atitudine.
— S-a spus, de nenum`rate ori, c`
armata rom#n` ar fi f`cut [i n-ar fi f`cut
parte din Tratatul de la Var[ovia. Ce
\nseamn`, de fapt, acest lucru?
— Nu \ntreaga armat` rom#n` era
parte a structurilor Pactului. Spre deosebire
de NATO, unde armatele ]`rilor participante
erau incluse \n orgniza]ie (cu
excep]ia Fran]ei care a avut unele obiec]ii
[i rezerve), armatele ]`rilor comuniste
est-europene erau doar par]ial incluse \n
Tratatul de la Var[ovia, \n ceea ce se
numea For]ele Armate Unite (FAU) ale
Tratatului. Aceste for]e [i mijloace de
lupt` se stabileau prin protocoale, pe termen
de cinci ani, \n care se prevedeau
for]ele [i mijloacele care participau la
Tratat. Protocolul era semnat, \n final, de
ministrul Ap`r`rii al ]`rii respective [i
comandantul-[ef al Tratatului, iar anexele
(cele care cuprindeau detaliat nivelul
for]elor [i mijloacele de lupt`) se semnau
de [eful Statului Major al For]elor Armate
Unite ale Tratatului [i [eful Marelui Stat
Major al armatei na]ionale care \ncheia
protocolul.
Acesta, cum spuneam, se re\nnoia
la fiecare cinci ani. Comandantul-[ef al
FAU cerea aceasta [i propunea, de
regul`, cre[terea efectivelor [i a
mijloacelor de lupt` angajate. De pild`,
dac` \nainte aveam stabilit c` particip`m
cu un regiment de para[uti[ti,
dup` 1980 s-au cerut patru regimente
de acest tip. |n urma discu]iilor, ne
puneam de acord [i Protocolul se
interviu
semna \n ]`rile participante.
La noi, p#n` \n 1980, armata de
uscat era compus` din dou` armate de
arme \ntrunite, care erau incluse \n
Protocol. |n 1980, s-au mai creat \nc`
dou` armate, care r`m#neau \n ]ar` \n
cazul unui r`zboi [i tocmai acesta a fost
scopul cre`rii lor. Generalul Ion Coman
f`cuse propunerea, dar definitivarea procesului
s-a petrecut dup` venirea mea \n
fruntea Ministerului Ap`r`rii Na]ionale.
Nu era neap`rat o cre[tere de efective,
ci mai degrab` una de organizare, prin
stabilirea unor noi subordon`ri pentru
unele unit`]i [i mari unit`]i. |n plus, cele
dou` armate incluse \n Protocol, care
trebuiau s` ac]ioneze, la r`zboi, pe
direc]ia strategic` sud, aveau nevoie de
\mprosp`tarea for]elor, de \nlocuirea
mijloacelor de lupt` uzate sau distruse pe
teatrul de opera]ii, ceea ce urma s` fie
asigurat tot din interior.
La pu]in timp dup` ce am fost numit
ministru, \n aprilie 1980, mare[alul V.G.
Kulikov a cerut s` vin` la Bucure[ti. Dup`
discu]iile ce au avut loc la minister,
mare[alul, conform cutumei, a fost primit
de Ceau[escu la Predeal. C#nd l-am
informat despre sosirea mare[alului la
Bucure[ti, Nicolae Ceu[escu mi-a cerut,
\n timpul discu]iilor, s`-i spun mare[alului
sovietic c` au fost \nfiin]ate cele dou`
armate, chiar dac`, spunea el, ru[ii [tiau
deja de aceast` decizie. Nicolae
Ceau[escu nu era un naiv! Abia \n 1985
Kulikov mi-a m`rturisit c` mare[alul D.
Ustinov, ministrul Ap`r`rii al URSS, \i
ceruse s` fac` o vizit` \n Rom#nia
pentru a vedea cine este noul ministru
al Ap`r`rii Na]ionale [i care este pozi]ia
mea fa]` de Tratat.
Interviu realizat de
maior Florin {PERLEA
43