format electronic

— Ce a]i f`cut \n timpul
evenimentelor din august 1968?
— Eu eram atunci \n concediu la
mare. Noaptea am primit un telefon s`
m` prezint la aeroportul de l#ng` Tuzla
pentru a ajunge la Bucure[ti.
Plenara CC al PCR din 21 august a
ajuns la concluzia c` Rom#nia nu va
participa la invadarea Cehoslovaciei [i,
prin vocea lui Ceau[escu, a condamnat
aceast` ac]iune a Pactului, sus]in#nd
c` este o ru[ine [i o gre[eal`, dar dac`
Rom#nia va fi atacat` va riposta. La
minister m-am \nt#lnit cu generalul
Ioni]` [i acesta mi-a ordonat s` ajut la
\nfiin]area g`rzilor patriotice.
|mpreun` cu alte structuri ale
statului (Consiliul Securit`]ii Statului,
Ministerul de Interne) am contribuit la
organizarea g`rzilor patriotice. A fost
numit [eful de stat major al
Comandamentului g`rzilor patriotice
(Ion Ionescu) [i am destinat pentru
fiecare jude] un [ef de stat major, un
ofi]er activ, [i un nucleu de stat major.
Ceau[escu spunea c` trebuie s` fim
preg`ti]i pentru a riposta, indiferent de
cine ne va ataca. Am transmis la
armate, comandamente de arm` [i
chiar mai jos ordinul de intrare \n stare
operativ`.
— {tiu c` foarte mul]i militari erau
hot`r#]i s` lupte, \n 1968, \mpotriva
sovieticilor dac` Rom#nia ar fi fost
atacat`. Cum se explic` aceast`
atitudine dup` aproape dou` decenii de
\ndoctrinare ideologic` \n care li se
inoculase convingerea c` sovieticii sunt
fra]ii mai mari? Iar de la a[a-zisa
Declara]ie de Independen]` trecuser`
numai patru ani!
— Nu este foarte pu]in. S` ne
g#ndim c`, la 23 august 1944, s-a
ac]ionat [i mai repede, iar vechiul aliat
a devenit, dintr-o dat`, inamic, iar
disciplina militar` [i-a spus cuv#ntul.
De altfel, \n 1968 era vorba de o
armat` care era preg`tit` s`-[i apere
]ara, pentru c` noi nu g#ndeam c` vom
lupta \mpotriva sovieticilor, ci a unor
armate str`ine.
— Crede]i c`, \n plan militar,
materialul intitulat Punct de vedere,
elaborat \n 1966, la Ministerul Ap`r`rii
Na]ionale, va fi avut [i el vreun rol \n
acest sens?
— |n februarie 1966 a fost
convocat`, la Moscova, o [edin]` cu
[efii statelor majore, prezidat` de
comandantul suprem A.A. Grecikov. De
la Declara]ia din aprilie 1964 [i p#n` \n
februarie 1966, Rom#nia nu avusese
prilejul de a-[i exprima punctul de
vedere cu privire la Tratatul de la
Var[ovia, referitor la principiile [i
criteriile de func]ionare a acestei
document 2005 1 (27)
studii/documente
Punctul de vedere al delega]iei Ministerului For]elor Armate
la Consf`tuirea [efilor marilor state majore
Moscova, februarie 1966
REPUBLICA SOCIALIST~ ROMÂNIA
MINISTERUL FOR}ELOR ARMATE
Mult stimate tovar`[e mare[al al Uniunii Sovietice,
Stima]i tovar`[i,
Potrivit în]elegerii dintre conducerile de partid [i de stat ale ]`rilor noastre, delega]ia
român` a venit la aceast` întâlnire, organizat` din ini]iativa C.C. al P.C.U.S.,
pentru a face un schimb de p`reri preliminare [i a ne consulta asupra c`ilor de
îmbun`t`]ire a activit`]ii organelor militare ale Organiza]iei Tratatului de la Var[ovia.
Cu acest prilej, am dori s` expunem considerentele noastre cu privire la problemele
puse \n dezbatere [i s` facem unele propuneri pentru perfec]ionarea activit`]ii acestor
organe.
În centrul politicii externe a Partidului Comunist Român [i a Guvernului
Republicii Socialiste România stau neab`tut prietenia, alian]a [i colaborarea fr`]easc`
pe t`râm economic, politic, militar cu ]`rile socialiste. |n concordan]` cu aceasta,
România vede în Tratatul de la Var[ovia, creat de statele noastre în 1955, un scut de
n`dejde, care permite unirea eforturilor ]`rilor participante în interesul ap`r`rii
muncii pa[nice creatoare a popoarelor lor, al asigur`rii p`cii [i securit`]ii \n Europa.
Suntem de p`rere c`, în condi]iile actuale ale intensific`rii ac]iunilor agresive ale
imperialismului, este necesar` ridicarea for]ei [i a capacit`]ii de ap`rare a statelor
membre ale tratatului, înt`rirea unit`]ii lor în toate domeniile, consolidarea coeziunii
tuturor ]`rilor socialiste.
Potrivit voin]ei semnatarilor, Tratatul de la Var[ovia este creat „în interesul
înt`ririi continue [i dezvolt`rii prieteniei, colabor`rii [i asisten]ei mutuale, \n conformitate
cu principiile respect`rii independen]ei [i suveranit`]ii statelor, precum [i
neamestecului în afacerile lor interne“.
Pornind de la aceasta, Tratatul stabile[te ca o modalitate ini]ial` consultarea
p`r]ilor contractante atât în ceea ce prive[te problemele interna]ionale importante
care afecteaz` interesele lor comune, cât [i cele ce se ivesc în leg`tur` cu aplicarea
lui. Acelea[i idei c`l`uzesc prevederile Tratatului care se refer` la modul de
ajutorare, în cazul unul atac armat, în Europa, a]`rilor participante supuse agresiunii.
Potrivit articolului 4, fiecare stat semnatar, în cadrul exercit`rii dreptului de
autoap`rare individual` sau colectiv`, va acorda statului sau statelor care au fost
supuse unui asemenea atac, ajutor imediat, în mod individual, în în]elegere cu
celelalte ]`ri semnatare ale Tratatului [i prin toate mijloacele ce i se par necesare,
inclusiv folosirea for]ei armate. Statele semnatare – prevede Tratatul – se vor
consulta imediat asupra m`surilor ce trebuie luate în comun.
Asemenea prevederi sunt deosebit de importante pentru stabilirea unor m`suri
juste, chibzuite, în concordan]` cu interesele generale ale statelor participante [i ale
fiec`ruia dintre ele, în scopul întrajutor`rii în caz de atac, al asigur`rii [i men]inerii
p`cii [i securit`]ii. |n acela[i timp, prevederile Tratatului subliniaz` c`, chiar [i în
situa]iile mai dificile, cum sunt cele izvorâte din necesit`]ile autop`r`rii fa]` de un
atac armat, fiecare ]ar` socialist` hot`r`[te în mod suveran asupra modalit`]ilor de
ac]iune, organele sale de conducere fiind singurele în drept s` ia m`surile pe care le
consider` necesare.
Sarcina de a ap`ra cuceririle revolu]ionare ale fiec`rui popor ca [i aceea de a veni
în sprijinul altor state prietene \n caz de agresiune împotriva lor, cer o aten]ie
deosebit` din partea fiec`rei ]`ri socialiste pentru înt`rirea capacit`]ii de ap`rare.
Partidului [i guvernului fiec`rei ]`ri le revine întreaga r`spundere pentru
35