format electronic

More documents

Recommendations

Info

studii/documente G 34 eneralul Ion Gheorghe s-a n`scut la 1 noiembrie 1923, în comuna Cosminele (jude]ul Prahova). A absolvit cursurile Liceului Industrial nr. 1 „Regele Carol al II-lea“ din Bucure[ti. Dupa 23 august 1944, a activat în organiza]ii de tineret ale partidului comunist, fiind promovat pân` la func]ia de lider al organizatiei de tineret Bucure[ti (1950-1952). A fost recrutat [i trimis s` îndeplineasc` func]ii în Direc]ia Superioar` Politic` a Armatei. |ntre anii 1953 si 1954, a urmat un curs academic la Academia Militar`, apoi a urmat Scoala Superioar` de Partid, Institutul de {tiin]e Sociale [i Academia Militar` „K.E.Voro[ilov“ din URSS. A fost [eful Direc]iei Superioare Politice a Armatei. La 15 iunie 1965, a fost numit [ef al Marelui Stat Major, iar din 1966 a devenit [i prim-adjunct al ministrului Ap`r`rii Na]ionale. |n timpul mandatului sù, a accentuat preg`tirea de lupt` pe baza unei doctrine proprii [i a noilor regulamente, care le înlocuiser` pe cele vechi, acestea fiind, în parte, traduceri dup` cele sovietice. S-a implicat personal în elaborarea Legii 14/1972, privind organizarea ap`r`rii na]ionale, în conceperea doctrinei militare române[ti, conducând procesul de creare [i dezvoltare a industriei proprii de ap`rare, ca pre[edinte al Consiliului de Înzestrare a Armatei (înfiin]at în anul 1968). În 1974, a fost desemnat primvicepre[edinte al Consiliului Popular al Capitalei, îndeplinind func]ii importante în administra]ia de stat. În timpul evenimentelor din decembrie ‘89, a fost rechemat în rândul cadrelor active [i numit comandant al Academiei Militare, pâna la 22 februarie 1990, când a fost trecut în rezerv`, la cererea sa. A publicat o serie de articole [i studii cu tematic` militar` în ziare [i reviste de specialitate. De asemenea, a contribuit la elaborarea unor lucr`ri de istorie si teorie militar`, cum ar fi: „Marea conflagra]ie a secolului XX. Al Doilea R`zboi Mondial“, „{tiin]a conducerii [i comanda militar`“, „Doctrina militar` româneasc`“ (\n colaborare). A fost decorat cu ordine [i medalii române[ti [i strìne: Ordinul „Steaua României“, clasa IV, III; Ordinul „Muncii“, clasa III; Ordinul „Meritul Militar“, clasele III-I; Ordinul „Mare Cruce de Merit cu Stea“ (R.F. German`); Ordinul „Meritul Marele Cordon“ (R.A.Egipt). „|n 1968, armata rom#n` era preg`tit` s`-[i apere ]ara“ interviu cu generalul (r) Ion GHEORGHE, [eful Marelui Stat Major (1965-1974) — Domnule general, a]i fost, \n 1968, \n calitate de [ef al Marelui Stat Major, \n centrul evenimentelor care au marcat istoria statelor comuniste aflate sub controlul URSS, Cehoslovacia fiind invadat` de trupele Tratatului de la Var[ovia, cu excep]ia Rom#niei. Cum aprecia]i ast`zi aceste evenimente? — Rom#nia a fost membr` fondatoare a Pactului de la Var[ovia pentru c`, \n mai 1955, ea nu putea s` nu fac` parte din Tratat. |ns` Declara]ia PMR din aprilie 1964 – a[a-numita Declara]ie de Independen]` – a avut menirea de a schimba radical concep]ia oamenilor politici [i a militarilor (pe linia accentu`rii politicii de independen]` fa]` de Moscova, de neamestec \n treburile interne, pe baza rela]iilor de cooperare [i colaborare, nu de subordonare), iar p#n` \n 1968 aceasta [i-a f`cut pe deplin efectul. |n 1968 au existat, cel pu]in pentru mine, mai multe semnale care anun]au ceea ce avea s` se \nt#mple. |n februarie 1968, a avut loc o conferin]` a [efilor statelor majore ale armatelor ]`rilor membre ale Tratatul de la Var[ovia, la Praga. Am avut o convorbire amical` cu [eful Statului Major al Comandamentului For]elor Armate Unite, generalul Kazakov. El mi-a spus c` decizia Plenarei P.C. Cehoslovac, care \l alesese pe Dubcek \n fruntea partidului, nu a fost o m`sur` bun` pentru c` acesta e moale [i e „ne nas“ („nu-i de-al nostru“, \n limba rus`). |n aprilie, \n acela[i an, Comandamentul Unificat a organizat o aplica]ie militar` \n Cehoslovacia cu cadre, transmisiuni [i trupe marcate. Ea trebuia s` se termine \n 10-14 zile. Noi n-am participat cu trupe, pentru c` nu voiam s` particip`m cu trupe [i nici nu primeam trupe strìne pe teritoriul ]`rii la manevre. Am avut \ns` doi generali observatori. Dar, \n mai 1968, aplica]ia \nc` nu se \ncheiase, iar de bilan] nici nu putea fi vorba. Generalul Gheorghe Logof`tu m` sun` [i \ntreab` ce face pentru c` aplica]ia se prelunge[te. Lui [i celuilalt general le-am ordonat s` r`m#n`. C#nd aplica]ia s-a \ncheiat au r`mas elemente de transmisiuni [i asigurare material`, ceea ce mi-a dat de g#ndit. 1 (27) 2005 document
— Ce a]i f`cut \n timpul evenimentelor din august 1968? — Eu eram atunci \n concediu la mare. Noaptea am primit un telefon s` m` prezint la aeroportul de l#ng` Tuzla pentru a ajunge la Bucure[ti. Plenara CC al PCR din 21 august a ajuns la concluzia c` Rom#nia nu va participa la invadarea Cehoslovaciei [i, prin vocea lui Ceau[escu, a condamnat aceast` ac]iune a Pactului, sus]in#nd c` este o ru[ine [i o gre[eal`, dar dac` Rom#nia va fi atacat` va riposta. La minister m-am \nt#lnit cu generalul Ioni]` [i acesta mi-a ordonat s` ajut la \nfiin]area g`rzilor patriotice. |mpreun` cu alte structuri ale statului (Consiliul Securit`]ii Statului, Ministerul de Interne) am contribuit la organizarea g`rzilor patriotice. A fost numit [eful de stat major al Comandamentului g`rzilor patriotice (Ion Ionescu) [i am destinat pentru fiecare jude] un [ef de stat major, un ofi]er activ, [i un nucleu de stat major. Ceau[escu spunea c` trebuie s` fim preg`ti]i pentru a riposta, indiferent de cine ne va ataca. Am transmis la armate, comandamente de arm` [i chiar mai jos ordinul de intrare \n stare operativ`. — {tiu c` foarte mul]i militari erau hot`r#]i s` lupte, \n 1968, \mpotriva sovieticilor dac` Rom#nia ar fi fost atacat`. Cum se explic` aceast` atitudine dup` aproape dou` decenii de \ndoctrinare ideologic` \n care li se inoculase convingerea c` sovieticii sunt fra]ii mai mari? Iar de la a[a-zisa Declara]ie de Independen]` trecuser` numai patru ani! — Nu este foarte pu]in. S` ne g#ndim c`, la 23 august 1944, s-a ac]ionat [i mai repede, iar vechiul aliat a devenit, dintr-o dat`, inamic, iar disciplina militar` [i-a spus cuv#ntul. De altfel, \n 1968 era vorba de o armat` care era preg`tit` s`-[i apere ]ara, pentru c` noi nu g#ndeam c` vom lupta \mpotriva sovieticilor, ci a unor armate strìne. — Crede]i c`, \n plan militar, materialul intitulat Punct de vedere, elaborat \n 1966, la Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, va fi avut [i el vreun rol \n acest sens? — |n februarie 1966 a fost convocat`, la Moscova, o [edin]` cu [efii statelor majore, prezidat` de comandantul suprem A.A. Grecikov. De la Declara]ia din aprilie 1964 [i p#n` \n februarie 1966, Rom#nia nu avusese prilejul de a-[i exprima punctul de vedere cu privire la Tratatul de la Var[ovia, referitor la principiile [i criteriile de func]ionare a acestei document 2005 1 (27) studii/documente Punctul de vedere al delega]iei Ministerului For]elor Armate la Consf`tuirea [efilor marilor state majore Moscova, februarie 1966 REPUBLICA SOCIALIST~ ROMÂNIA MINISTERUL FOR}ELOR ARMATE Mult stimate tovar`[e mare[al al Uniunii Sovietice, Stima]i tovar`[i, Potrivit în]elegerii dintre conducerile de partid [i de stat ale ]`rilor noastre, delega]ia român` a venit la aceast` întâlnire, organizat` din ini]iativa C.C. al P.C.U.S., pentru a face un schimb de p`reri preliminare [i a ne consulta asupra cìlor de îmbun`t`]ire a activit`]ii organelor militare ale Organiza]iei Tratatului de la Var[ovia. Cu acest prilej, am dori s` expunem considerentele noastre cu privire la problemele puse \n dezbatere [i s` facem unele propuneri pentru perfec]ionarea activit`]ii acestor organe. În centrul politicii externe a Partidului Comunist Român [i a Guvernului Republicii Socialiste România stau neab`tut prietenia, alian]a [i colaborarea fr`]easc` pe t`râm economic, politic, militar cu ]`rile socialiste. |n concordan]` cu aceasta, România vede în Tratatul de la Var[ovia, creat de statele noastre în 1955, un scut de n`dejde, care permite unirea eforturilor ]`rilor participante în interesul ap`r`rii muncii pa[nice creatoare a popoarelor lor, al asigur`rii p`cii [i securit`]ii \n Europa. Suntem de p`rere c`, în condi]iile actuale ale intensific`rii ac]iunilor agresive ale imperialismului, este necesar` ridicarea for]ei [i a capacit`]ii de ap`rare a statelor membre ale tratatului, înt`rirea unit`]ii lor în toate domeniile, consolidarea coeziunii tuturor ]`rilor socialiste. Potrivit voin]ei semnatarilor, Tratatul de la Var[ovia este creat „în interesul înt`ririi continue [i dezvolt`rii prieteniei, colabor`rii [i asisten]ei mutuale, \n conformitate cu principiile respect`rii independen]ei [i suveranit`]ii statelor, precum [i neamestecului în afacerile lor interne“. Pornind de la aceasta, Tratatul stabile[te ca o modalitate ini]ial` consultarea p`r]ilor contractante atât în ceea ce prive[te problemele interna]ionale importante care afecteaz` interesele lor comune, cât [i cele ce se ivesc în leg`tur` cu aplicarea lui. Acelea[i idei c`lùzesc prevederile Tratatului care se refer` la modul de ajutorare, în cazul unul atac armat, în Europa, a]`rilor participante supuse agresiunii. Potrivit articolului 4, fiecare stat semnatar, în cadrul exercit`rii dreptului de autoap`rare individual` sau colectiv`, va acorda statului sau statelor care au fost supuse unui asemenea atac, ajutor imediat, în mod individual, în în]elegere cu celelalte ]`ri semnatare ale Tratatului [i prin toate mijloacele ce i se par necesare, inclusiv folosirea for]ei armate. Statele semnatare – prevede Tratatul – se vor consulta imediat asupra m`surilor ce trebuie luate în comun. Asemenea prevederi sunt deosebit de importante pentru stabilirea unor m`suri juste, chibzuite, în concordan]` cu interesele generale ale statelor participante [i ale fiec`ruia dintre ele, în scopul întrajutor`rii în caz de atac, al asigur`rii [i men]inerii p`cii [i securit`]ii. |n acela[i timp, prevederile Tratatului subliniaz` c`, chiar [i în situa]iile mai dificile, cum sunt cele izvorâte din necesit`]ile autop`r`rii fa]` de un atac armat, fiecare ]ar` socialist` hot`r`[te în mod suveran asupra modalit`]ilor de ac]iune, organele sale de conducere fiind singurele în drept s` ia m`surile pe care le consider` necesare. Sarcina de a ap`ra cuceririle revolu]ionare ale fiec`rui popor ca [i aceea de a veni în sprijinul altor state prietene \n caz de agresiune împotriva lor, cer o aten]ie deosebit` din partea fiec`rei ]`ri socialiste pentru înt`rirea capacit`]ii de ap`rare. Partidului [i guvernului fiec`rei ]`ri le revine întreaga r`spundere pentru 35
Page 1 and 2: ganiza]ia Tratatului de la Var[ovia
Page 3 and 4: Mare[alul V.G. Kulikov, comandantul
Page 5 and 6: A u r`mas, practic, neobservate [i,
Page 7 and 8: „De Gaulle - scrie Jan Sejna - [i
Page 9 and 10: Redactat \n „savurosul“ limbaj
Page 11 and 12: S Un deceniu de la prima extindere
Page 13 and 14: nemul]umite de faptul c` SUA caut`
Page 15 and 16: militarismului vest-german, care a
Page 17 and 18: de stat al avia]iei SUA, Tsarik, [i
Page 19 and 20: n perioada 11-14 mai 1955 s-au desf
Page 21 and 22: România - se realizau în întregi
Page 23 and 24: MINISTERUL FOR}ELOR ARMATE ALE R.P.
Page 25 and 26: - 77 % în loc de 100 %. La toate a
Page 27 and 28: Ap`ruser` focare ale opozi]iei din
Page 29 and 30: poate anun]a constituirea unui guve
Page 31 and 32: în Germania. Singurul lucru de car
Page 33: amintea ulterior Z. Mlynar despre c
Page 37 and 38: — Principalele informa]ii veneau
Page 39 and 40: unit`]i din zon` (Brìla, Bacù). D
Page 41 and 42: crat` acestei alian]e conduce la id
Page 43 and 44: C#nd l-am informat pe Nicolae Ceau[
Page 45 and 46: Pornind de la în]elegerea realizat
Page 47 and 48: Apoi, sub aspectul introducerii în
Page 49 and 50: document 2005 1 (27) www.ceausesc
Page 51 and 52: Rom#neasc` [i Moldova, o mic` encic
Page 53 and 54: Groza, \n martie 1945, \n contextul
Page 55 and 56: adversarul de care, în principiu,
Page 57 and 58: L Rela]iile rom#no-franceze \n anii
Page 59 and 60: pare mai greu de surprins leg`tura
Page 61 and 62: mecanizate [i ale altor genuri de a
Page 63 and 64: In memoriam Aurelian Sacerdo]eanu R

format electronic

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?