format electronic

unit`]i din zon` (Br`ila, Bac`u). De
asemenea, s-a \nfiin]at un
comandament de ap`rare a Capitalei
(comandat de generalul Stelian T#rc`,
adjunct al ministrului For]elor Armate)
\n subordinea c`ruia au intrat o parte
din unit`]ile din Bucure[ti. Acestea ar fi
trebuit s` ac]ioneze pe direc]iile
Urziceni–Bucure[ti [i
Giurgiu–Bucure[ti. Au fost luate m`suri
pentru paza aeroporturilor Otopeni [i
B`neasa [i s-a studiat posibilitatea
distrugerii capului de pod de pe malul
rom#nesc al podului de peste Dun`re
de la Giurgiu-Ruse (m`sur` care urma
s` fie pus` \n practic` numai cu
aprobarea lui Ceau[escu).
— Tot \n cartea de care aminteam,
spune]i c` Emil Bodn`ra[ v-ar fi relatat
cum a decurs \nt#lnirea de la V#r[e], la
24 august 1968, dintre Nicolae
Ceau[escu [i liderul iugoslav Iosip Broz
Tito*, [i c` relatarea lui Bodn`ra[ ar
coincide cu aceea a ambasadorului
Vasile {andru, ministru-adjunct la
Ministerul de Externe, care ar fi slujit
atunci ca interpret. Ce v-a spus, de
fapt, Bodn`ra[?
— La c#teva s`pt`m#ni dup`
invadarea Cehoslovaciei am fost la
Consiliul de Stat [i am discutat cu
Bodn`ra[ care mi-a spus c` a fost la
V#r[e]. De[i partea rom#n` a vrut s`
]in` secret` \nt#lnirea, iugoslavii au
organizat la V#r[e] un miting la care au
participat c#teva mii de persoane.
Bodn`ra[ spunea c` a fost un moment
penibil. Noi doream ca, \n cazul \n care
ne ocup` ru[ii s` putem trece o parte
din armat` la ei, dar Tito s-a opus,
pentru c`, spunea el, nu puteau trece
efective militare \n Iugoslavia dec#t
dezarmate, potrivit reglement`rilor
interna]ionale. Mai mult, Tito ar fi spus
c` \ntreaga conducere politic` a
Rom#niei va fi internat` \ntr-un lag`r de
prizonieri, ceea ce i-a iritat pe ai no[tri,
care se vor fi a[teptat din partea lui Tito
la un alt tratament. Ca s` mai dreag`
busuiocul, Edvard Kardelj a spus c`
Tito nu ar fi dorit s` se refere la lag`r.
Poate c` Tito nu a dat dovad` de prea
mult` diploma]ie \n acest caz, dar cred
c` din punctul lui de vedere avea
dreptate. Belgradul nu avea nici cea
mai mic` inten]ie de a se angaja \ntr-un
conflict armat datorit` Rom#niei.
Interviu realizat de
maior Florin {PERLEA
* Stenograma discu]iilor a fost publicat` integral
de prof. univ. dr. Ioan Scurtu, \n revista
„Dosarele istoriei“, nr. 8(24)/1998, pp. 50-58.
document 2005 1 (27)
studii/documente
participante la Tratat. Intrarea acestor trupe în r`zboi nu poate fi hot`rât` decât de
c`tre guvernul ]`rii c`reia apar]in, iar conducerea lor va reveni comandamentelor
na]ionale. Ar fi ra]ional ca la baza normelor de folosire a acestor trupe s` stea ideea
c` ele vor ac]iona la r`zboi potrivit planurilor operative puse de acord între p`r]ile
interesate.
5. Referitor la compunerea Comandamentului, suntem de p`rere c` el ar trebui
s` fie constituit din generali [i ofi]eri apar]inând tuturor armatelor ]`rilor participante
la Tratat.
Comandamentul s` aib` un comandant suprem, loc]iitori ai comandantului
suprem, câte unul din fiecare ]ar` participant` [i un [ef de stat major, care, împreun`,
dup` cum am ar`tat mai sus, constituie Consiliul Militar. Credem c` ar fi indicat ca
nici unul din ace[tia s` nu de]in` alte func]ii în armatele din care fac parte.
Comandantul Suprem [i [eful de Stat Major s` fie numi]i prin acordul tuturor
guvernelor ]`rilor participante la Tratat dintre mare[alii sau generalii fiec`rei ]`ri pe
o perioada de 5 ani. Este de dorit ca, în aceea[i perioad`, Comandantul Suprem [i
[eful de Stat Major s` fie din ]`ri diferite. Hot`rârile luate în comun de guvernele
statelor participante la Tratat constituie baza pe care Comandantul Suprem î[i va
desf`[ura activitatea.
Loc]iitorii Comandantului Suprem s` fie numi]i de guvernul ]`rii pe care o
reprezint` dintre mare[alii sau generalii armatelor respective [i s`-[i desf`[oare
activitatea în mod permanent în cadrul Comandamentului. Ace[ti loc]iitori au
posibilitatea s` cunoasc` toate datele [i problemele referitoare la trupele ]`rilor lor
destinate a ac]iona în comun, ceea ce le va permite s` participe cu r`spundere [i
competen]` la desf`[urarea activit`]ii Comandamentului. Nivelul preg`tirii trupelor,
experien]a dobândit`, realiz`rile ob]inute, pot fi constatate cu prilejul aplica]iilor de
cooperare, al vizitelor reciproce pentru schimb de experien]`, al diferitelor întâlniri
organizate de Comandament. |n aceste condi]ii, socotim c` nu mai este necesar`
func]ionarea reprezentan]ilor Comandamentului pe lâng` armatele ]`rilor
participante la Tratat.
În ceea ce prive[te Statul Major, acesta urmeaz` s` fie organul de lucru care s`
întocmeasc` materialele ce decurg din atribu]iile Comandamentului expuse mai
înainte. În structura Statului Major s` intre compartimente (sectoare)
corespunz`toare sarcinilor ce le are de îndeplinit. În cadrul acestora s` lucreze
ofi]eri din toate armatele ]`rilor participante, activitatea lor fiind organizat` potrivit
teatrelor de ac]iuni militare [i direc]iilor de opera]ii prev`zute în planurile operative.
Tovar`[i,
Propunerile pe care le facem se înscriu în sfera preocup`rilor noastre pentru
înt`rirea continu` a organiza]iei Tratatului de la Var[ovia [i a unit`]ii ]`rilor
socialiste, pentru asigurarea securit`]ii [i p`cii în Europa [i în lume.
Fa]` de uneltirile cercurilor imperialiste, suntem hot`râ]i s` lu`m în continuare
toate m`surile pentru înt`rirea capacit`]ii de ap`rare a ]`rii. {i în viitor, partidul [i
guvernul nostru vor manifesta cea mai mare grij` pentru înzestrarea [i preg`tirea
for]elor noastre armate, încât ele, împreun` cu for]ele armate ale celorlalte state
participante la Tratat, ale tuturor ]`rilor socialiste, s`-[i poat` îndeplini oricând
misiunea de ap`rare a cuceririlor revolu]ionare ale poporului, independen]ei patriei,
cauzei socialismului [i p`cii.
În încheiere, dorim s` ne exprim`m convingerea c` îmbun`t`]irea organiz`rii [i
activit`]ii Comandamentului, consolidarea prieteniei [i fr`]iei noastre de arme,
perfec]ionarea metodelor de cooperare, pe baza principiilor rela]iilor dintre statele
socialiste, vor constitui o contribu]ie important` la înt`rirea colabor`rii [i unit`]ii pe
toate planurile între ]`rile noastre, între toate statele socialiste.
39