Tot despre modelul grec în cultura română: parabole ... - Caiete Critice

sacrat cãrþii cu aproximativ acelaºi titlu, a
lui Eugen Negrici, primitã cu onoruri ºi premii,
în care fostul sãu student se raliazã
ideilor „actualitãþii”, aºa cum acestea au fost
vehiculate de istoricii care ºi-au propus
demitizarea istoriei ºi culturii noastre. În
acelaºi sens ideatic se manifestã criticul ºi
Prãbuºirea miturilor?, în ambele pledând,
fãrã urme de agresivitate, ci mai degrabã
defensiv în numele aceleiaºi drepte mãsuri:
„Miturile nu pot fi eliminate din imaginarul
românesc pentru cã ele exprimã, cum zice
Eliade, «un mod de a fi în lume» sau un
mod de a ne situa în lume. Fãrã ele vom fi
mai lucizi, mai drepþi, mai creatori ºi mai
bravi în istorie ? Vom fi în mod cert mai sãraci.
Adicã fãrã o identitate precisã. Miturile
nu ne ajutã, evident, sã trãim mai bine, dar
ne ajutã sã respirãm mai liber ºi, în preajma
lor, sã ne simþim mai liberi spiritual pentru
cã miturile ne leagã de marea creaþie a lumii.
Prin mituri noi ne întâlnim cu vechii greci”.
Un alt titlu prezent în acest volum, se
referã la Eminescu ºi Constantin Noica, caz
în care implicarea... socialã a criticului a
10
Lucian Chiºu
creat o situaþie de-a dreptul dramaticã.
Eugen Simion preia dezideratul lui Constantin
Noica ºi duce la capãt o iniþiativã
pentru care filosoful pledase ani buni în
pustie. Redau argumentele celor doi, Constantin
Noica ºi Eugen Simion, prin cuvintele
celui dintâi: „Este, în schimb, ceva care
se poate face, care trebuie fãcut ºi care
intereseazã mai mult decât o statuie, o catedrã,
un anuar, ceva care echivaleazã cu
operele complete: este editarea întocmai,
facsimilarea Caietelor lui Eminescu. Existã,
într-adevãr, în mijlocul nostru o comoarã de
care abia ne atingem, de teamã sã n-o prãpãdim:
sunt 44 de caiete ale lui Eminescu...
Aici este un laborator, dacã vreþi, este subsolul
geniului, dacã vreþi, este haosul germinativ”.
Cât... haos a produs, mai apoi,
finalizarea acestui proiect care, în privinþa
marilor autori, fusese de mai mult timp
fructificat în culturile francezã, englezã, italianã,
germanã ? Nervi de primãvarã ºi Cu
Eminescu [de mânã] la D. N. A. sunt texte
amare ºi de revoltã, dar care evidenþiazã
statura de luptãtor, „cu oase tari”, a lui
Eugen Simion. Aº adãuga explicaþiilor de
mai sus, un amãnunt important, deºi în
privinþa acestuia criticul nu face nicio trimitere,
fiindcã nu aparþine strategiei sale editoriale.
Cu alte cuvinte, amãnuntul þine
oarecum de biografie, de impactul personalitãþii
lui Eugen Simion în viaþa noastrã literarã,
unde numele ºi intervenþiile sale
sunt primite ºi comentate în diferite tonuri,
de la forme ºi formule de seducþie, pânã la
reacþii, unele mai mult decât surprinzãtoare.
Nu doar opera, ci ºi viaþa sa, persoana publicã,
se aflã frecvent în centrul atenþiei,
cauzã ºi motiv pentru care se regãsesc în
jurnal. Ca subiect involuntar, pãtrunderea
pare mai uºor de sesizat din... exterior.
Însumatã, aceastã privire din afarã, ne
dezvãluie în mod esenþial vârsta spiritualã a
criticului, tranºant despãrþitã de ceea ce în
mod obiºnuit numim datele biografice.
Vigoarea intelectualã a profesorului este
una absolut de invidiat. Din Convorbirile cu
Andrei Grigor, aflãm cã programul sãu de
lucru începe, zilnic, în orele mici ale dimineþii,
scriindu-ºi textele care apar cu o ritmicitate
aproape sãptãmânalã. În parcursul