Tot despre modelul grec în cultura română: parabole ... - Caiete Critice

O lume post-americanã? (III)
a PNB – ºi deci taxele de economisire, pentru
cã economia naþionala este vectorul fundamental
al reuºitei în þara cultural propice
creºterii economice. Este vorba acolo de
totuºi de indicatori esenþiali. În aceastã privinþa,
China este campionul, cu o taxã de
economie superioarã lui 50%. Ea poate sã-ºi
ofere luxul de a nu fi mereu prea atentã la
eficacitatea investiþiilor sale, altfel zis sã tolereze
risipa. India uimeºte ºi ea cu un scor
surprinzãtor de 38%. Rusia ºi Brazilia vin
din spate , cu taxe de ordinul a 17% ºi nu e
surprinzãtor cã performanþele lor ne sunt
aceleaºi. Astea fiind zise, nu existã decât
taxele de mãrire ºi de economie. Moºtenirea
trecutului ºi anticiparea viitorului sunt
esenþiale. Este datoritã istoriei lor cã Rusia,
India ºi China sunt acum ºi mult mai mult
potenþiale putere militare susceptibile de a
cântãri greu în afacerile regionale ºi din alte
parþi. Demografia este evident un factor de
putere major , care tipic joacã astãzi negativ
pentru Rusia. Dar lucrurile nu sunt tocmai
simple pentru un stat precum China care
trebuie sã coordoneze conflictele sociale ºi
va trebui sã facã faþa consecinþelor pe termen
lung a politicii lui Mao: un copil pe
familie, cu un deficit provocat de fete.
Nu e vorba de a intra aici într-o analizã
detaliatã a indicatorilor de putere. Vreau sã
subliniez mai ales cã, în acest domeniu ca în
orice ce are legãturã cu politica în sensul
larg, percepþiile conteazã la fel ºi uneori mai
mult decât realitatea. ªi percepþiile sunt în
majoritatea lor fondate pe un mod de bilanþ
actualizat de realitãþi viitoare anticipate,
cam la fel cã, în contestabila teorie neoclasicã
a alegerii investiþiilor, interesul economic
a unei investiþii particulare este evaluat
de diferenþa de bilanþuri actualizate ale
fluxurilor anticipate de încasãri ºi de cheltuieli.
În ambele cazuri, calculele sunt în parte
subiective. Aceste scurte consideraþii permit
sã înþelegem cã, dacã China este general
consideratã astãzi ca a doua putere mondialã,
nu e datoritã greutãþii pe care i-o conferã
imediat dinamismul sãu economic ºi
politic. Aceastã greutate se exprimã printr-o
extraordinarã activitate în toate pãrþile
lumii, precum în Africa ºi în America latinã
unde are loc o gigantescã întrecere pentru
accesul la resurse. Acesta e motivul principal
ºi poate mai ales pentru cã „agenþiile
virtuale de notare ale puterii” care constituie
reþele sociale de observatori sau de experþi
(s-ar putea vorbi de „cloud notation”
aºa cum putem vorbi de „cloud computing”),
extrapoleazã asupra deceniilor viitoare
taxele de creºtere observate acum, dezvoltarea
tehnologiei, mai specific în materie
de armament, modernizarea forþelor armate,
sau chiar efortul de cucerire spaþiala (la
care Obama pare sã fi renunþat când China
ca ºi India îºi afiºeazã ambiþiile). China va fi
poate prima putere planetarã în 2050. Dar
avem tendinþa sã ne imaginãm cã ea ar fi
deja, pãstrând aceleaºi proporþii, ca în anii
1980 se vehicula tema „Japan as number one’’.
Mecanismul actualizãrii acþioneazã ca o
71