Planului de amenajare a teritoriului zonal Valea Hârtibaciului

More documents

Recommendations

Info

înfiinţarea/modernizarea caselor memoriale a personalităţilor culturale marcante (din diverse domenii de activitate) care s-au născut, au trăit ori au activat în regiune: Henning Georg (Agnita), Kolossi Gheorghe (Agnita), Schmidt Konradt (Agnita), Lutsch Georg (Agnita), Maurer Friedricht (Agnita), Barner Mihail (Agnita), Jasch Mihail (Agnita), Gottschling Adolf (Alţâna), Iacobus Paleologus (Alţâna), Câmpineanu-Sava Ioan (Ghijasa de Sus), Constantinescu Livius (Ighişu Vechi), Răduleţ Remus (Brădeni), Cocişiu Ilarion (Brădeni), Păcală Victor (Dealu Frumos), von Brukental Samuel (Nocrich), Treboniu Laurean August (Fofeldea), Aaron Teodor (Ţichindeal), Hoprich Georg (Daia). Prin înfiinţarea, promovarea şi modernizarea caselor memoriale ale acestor personalităţi culturale marcante, zestrea culturală a Văii Hârtibaciului va fi amplificată, putând creşte şi veniturile la bugetele locale ale localităţilor în cauză prin apariţia unui anumit număr de turişti; propunem înfiinţarea în oraşul Agnita a unui muzeu complex (cu secţii în interior şi în aer liber) - ce ar putea primi titulatura de Muzeul Etnografic al Văii Hârtibaciului - în care să fie adunate, conservate, catalogate şi promovate principalele valenţe ale culturii populare din regiune; înfiinţarea unor muzee în aer liber, a căror conţinuturi culturale să fie axate pe specificul etno-cultural popular al regiunii (propunem înfiinţarea unor manifestări culturale tradiţionale şi a unor muzee în aer liber în fiecare centru de comună); înfiinţarea în fiecare localitate din regiunea Valea Hârtibaciului a unor colecţii populare locale cu elemente de port popular specific regiunii; portul popular al hârtibăcenilor este recunoscut la nivel naţional, ca fiind posesorul unor piese de îmbrăcăminte tradiţională unice, care, din păcate nu sunt promovate şi valorificate adecvat; amenajarea unor ateliere de creaţie populară, în care turiştii să fie implicaţi în activitatea de confecţionare a produselor gospodăreşti tradiţionale (caş, brânză) sau în activităţi tradiţional-culturale; înfiinţarea a cel puţin unei biblioteci în fiecare centru de comună în care acestea lipsesc. Este cazul comunelor Bârghiş ţi Mihăileni ce nu dispun de asemenea instituţii culturale; redeschiderea şi modernizarea cinematografelor în oraşul Agnita; apariţia unor ziare locale, pentru promovarea valenţelor culturii populare în fiecare unitate administrativ-teritorială; înfiinţarea unor societăţi culturale care să promoveze valorile etno-culturale locale şi regionale. Considerăm că în domeniul social (educaţie, cultură, sănătate), în Regiunea Valea Hârtibaciului, acestea sunt principalele acţiuni ce trebuie întreprinse pentru îmbunătăţirea şi eficientizarea activităţilor şi dezvoltarea teritorială. Cap. 3. ZONIFICAREA TERITORIALĂ OBIECTIV STRATEGIC 10. Creşterea coeziunii teritoriale prin reducerea şi eliminarea disparităţilor economico-sociale din sistemul teritorial Valea Hârtibaciului Direcţii de dezvoltare ale obiectivului strategic 10 Particularităţile cadrului natural, a sistemului de aşezări şi a activităţilor economice, abordate atât din perspectiva potenţialului de dezvoltare cât şi din punct de vedere al disfuncţionalităţilor şi dezideratelor, conturează un context spaţial care, în ciuda 104
dimensiunilor relativ reduse, necesită o abordare pe multiple planuri. Intervenţiile care urmează a fi întreprinse trebuie să aibă ca scop îmbunătăţirea relaţiilor funcţionale între componentele teritoriale, având la bază echilibrarea economiei locale şi armonizarea acesteia cu resursele naturale şi demografice. Unul dintre atuu-rile majore ale teritoriului analizat este reprezentat de poziţia geografică centrală în cadrul teritoriului naţional. Valorificarea acestui element extrem de favorabil trebuie să se constituie ca pilonul central al dezvoltării, cu atât mai mult cu cât în imediata proximitate sunt poziţionate două axe funcţionale majore: în sud axa Sibiu – Braşov, iar în nord axa Târnavei Mari. Creşterea conectivităţii fizice, dublată de declanşarea şi întărirea relaţiilor de cooperare economică se constituie ca şi condiţii obligatorii pentru dinamizarea sistemului teritorial din valea Hârtibaciului. Diferenţierea structurală, funcţională şi de management teritorial conturează patru mari tipuri de zone funcţionale: zona urbană cu specializare complexă şi funcţie coordonatoare, zona rurală cu specializare complexă (agrar – industrială şi servicii), zona rurală care necesită consolidări structural – sistemice, zona de influenţă a efectului de coridor asociat autostrăzii. 1. Zona urbană cu specializare complexă şi funcţie coordonatoare În ciuda fragilităţii structurale şi funcţionale a sistemului urban Agnita, derivată din involuţia conjuncturală a subsistemului economic, concretizarea acţiunilor şi măsurilor de revigorare economică pot crea cadrul propice pentru asumarea de către acest oraş al rolului coordonator, necesar şi obligatoriu, în raport cu teritoriul pe care îl polarizează. În ciuda unei extensiuni reduse, zona urbană cu specializare complexă trebuie să concentreze atribute, activităţi şi indicatori care să se răsfrângă asupra întregului sistem de localităţi. Astfel, dintre atributele obligatorii ale acestei zone se remarcă: Permeabilitatea, care să permită, prin intermediului axelor şi legăturilor funcţionale, un schimb eficient de materii prime, produse finite, forţă de muncă şi informaţii, astfel încât să se diminueze, până la estompare totală barierele economice, culturale şi sociale în raport cu localităţile polarizate. Deosebit de importante sunt, în acest scop, manifestarea unor iniţiative, atât din partea autorităţilor locale, cât şi din partea mediului de afaceri şi a întreprinzătorilor particulari, în vederea identificării oportunităţilor de afaceri şi a activităţilor economice capabile să diversifice şi să multiplice relaţiile dintre oraşul Agnita şi celelalte localităţi. Atractivitatea şi convergenţa. Aceste atribute pot fi augmentate, în mare măsură, prin acţiuni care să contribuie la îmbunătăţirea calitativă a cadrului urban. În acest sens, se vor întreprinde măsurile necesare pentru modernizarea infrastructurii tehnico – edilitare a oraşului, pentru modernizarea serviciilor educaţionale şi sanitare, în paralel cu adoptarea unei politici de protecţie socială reflectată în facilităţi acordate tinerilor pentru construcţia sau achiziţionarea unei locuinţe, astfel încât migrarea forţei de muncă tinere spre centrele urbane de importanţă regională să fie stopată, inclusiv în cazul populaţiei tinere de la nivelul localităţilor rurale. Pe de altă parte, zona urbană trebuie să beneficieze de politici coerente de zonificare urbană, care să faciliteze constituirea unei zone industriale şi de depozitare care să ofere facilităţi superioare pentru desfăşurarea activităţilor economice. Asigurarea infrastructurii de acces şi a reţelelor edilitare specifice unor astfel de activităţi trebuie să se constituie ca o prioritate maximă pentru autorităţile locale, în contextul generării unii mediu prietenos şi atractiv pentru diverşi investitori majori. Adaptabilitatea zonei urbane derivă din capacitatea de a răspunde în mod favorabil diferitelor necesităţi economice şi funcţionale în relaţie cu diversele cerinţe ale actorilor implicaţi în dinamica spaţială. În acest sens, dotările aferente zonei industriale şi a 105
Page 1 and 2:
PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZO
Page 3 and 4:
Partea I - EVALUAREA SITUAŢIEI EXI
Page 5 and 6:
PARTEA I EVALUAREA SITUAŢIEI EXIST
Page 7 and 8:
esurselor naturale ♣ Principiul r
Page 9 and 10:
principiul programării condiţione
Page 11 and 12:
♣ De o afirmare incipientă, dar
Page 13 and 14:
vedere al suprafeţelor cultivate,
Page 15 and 16:
teritorială, pot fi creionate trei
Page 17 and 18:
transformarea Văii Hârtibaciului
Page 19 and 20:
Direcţii de dezvoltare ale obiecti
Page 21 and 22:
amplificare a acestora impunându-s
Page 23 and 24:
3.1.1. Diminuarea riscurilor alunec
Page 25 and 26:
ecologizarea albiilor râurilor. 3.
Page 27 and 28:
identificarea şi eliminarea depozi
Page 29 and 30:
Valea Hârtibaciului, prin localiza
Page 31 and 32:
Iacobeni 7 3 - 5 2 - 17 Marpod - -
Page 33 and 34:
sat Retiş, comuna Brădeni, nr. 45
Page 35 and 36:
XVIII; Incintă fortificată, cu pa
Page 37 and 38:
pentru Cultură, Culte şi Patrimon
Page 39 and 40:
În prezent însă, atracţia exerc
Page 41 and 42:
pentru a depăşi pragul amintit, v
Page 43 and 44:
majoritatea centrelor de comună (A
Page 45 and 46:
Debit m 3 l / s anual mii m 3 Zilni
Page 47 and 48:
Apele freatice rămân singurele su
Page 49 and 50:
prevede reabilitarea rețelei de ap
Page 51 and 52:
Intervenţiile în sensul îmbunăt
Page 53 and 54: Pentru ridicarea standardului de vi
Page 55 and 56: 1.2.1. Obiectivul strategic general
Page 57 and 58: Vor trebui identificate arterele de
Page 59 and 60: creşterea numărului de locuri de
Page 61 and 62: acordarea la reţeaua de distribuţ
Page 63 and 64: De asemenea, nu este exclusă conti
Page 65 and 66: educerea populaţiei neocupate prin
Page 67 and 68: scoaterea din izolare prin stabilir
Page 69 and 70: Direcţii de dezvoltare ale obiecti
Page 71 and 72: 8.2. Creşterea competitivităţii
Page 73 and 74: consolida economia agricolă şi po
Page 75 and 76: promovarea proiectelor şi iniţiat
Page 77 and 78: Wood Farming - prin colaborarea cu
Page 79 and 80: 8.7. Creşterea competitivităţii
Page 81 and 82: Tabelul 8. Direcţiile, obiective,
Page 83 and 84: 3. Definirea conţinutului / temati
Page 85 and 86: 8. Diseminarea materialelor de prom
Page 87 and 88: 4. Realizarea de cercetări şi stu
Page 89 and 90: 1. Extinderea, diversificarea tipol
Page 91 and 92: 2. Ecoturism 3. Turism sportiv şi
Page 93 and 94: III. Formarea resurselor umane spec
Page 95 and 96: 4. Stimularea parteneriatului publi
Page 97 and 98: 2.4. ASPECTELE SOCIALE OBIECTIV STR
Page 99 and 100: urale mari: Alţâna, Brădeni, Chi
Page 101 and 102: specializările liceale trebuie să
Page 103: înfiinţarea a două unităţi med
Page 107 and 108: sprijinire a producătorilor agrico
Page 109 and 110: Elaborarea modelului chorematic de
Page 111 and 112: înscris unui areal cu accentuate v
Page 113 and 114: absorbţia populaţiei, cu efecte s
Page 115 and 116: Evidenţierea impactului potenţial
Page 117 and 118: - perturbarea intentionata in cursu
Page 119 and 120: cantităţilor de deşeuri depozita
Page 121 and 122: Coeziune teritorială ♦ dezvoltar
Page 123 and 124: Polarizare ♦ fenomen generat de c
Page 125 and 126: ♦ totalitatea elementelor, natura
Page 127 and 128: Popescu, Claudia Rodica - coord. (2
Page 129: 1. Calitatea mediului - Propuneri 2
show all

Planului de amenajare a teritoriului zonal Valea Hârtibaciului

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?