Planului de amenajare a teritoriului zonal Valea Hârtibaciului

Carcasa ecologică 3 , ca şi punct de integrare finală a Reţelei ecologice Natura 2000, se
constituie din nuclee primare de conservare a biodiversităţii (ROSPA0099 Podişul
Hârtibaciului), nuclee secundare (ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin – Hârtibaciu;
ROSCI0227 Sighişoara-Târnava Mare; zone de reconstrucţie ecologică şi coridoare
ecologice (trasee de migrare – răspândire).
Ca şi măsură de scurtă durată se impune inventarierea tuturor ariilor naturale şi
protejate spaţiile verzi, spaţiile umede, pădurile productive, suprafeţe agricole (livezi
îmbătrânite, păşuni invadate), terenuri virane, terenuri afectate de procese de eroziune) ce se
pot impune ca şi zonele tampon, respectiv coridoare ecologice.
Cap. 5. PROPUNERI DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ
Necesitatea fixării unor instituţii, în competenţa cărora trebuie încredinţate
mecanismele dezvoltării teritoriale, însoţite de stabilirea unor obiective operaţionale clare şi a
instruirii unui personal abilitat a constituit un alt mobil al prezentei strategii de dezvoltare.
Dacă aplicăm dictonul „Să dăm Cezarului ce-i al Cezarului!”, actorii locali şi regionali ar
trebui să joace rolul definitoriu în luarea unor decizii ce privesc în primul rând comunitatea
din care provin, şi în folosul căreia s-ar realiza totodată descentralizarea şi autonomia
financiară, economică, administrativă.
Propunem, aşadar, fiinţarea unor instituţii şi luarea unor măsuri instituţionale menite a
propulsa teritoriul investigat, cu precădere în cazul unei descentralizări locale, în câteva
domenii de acţiune de mare impact, după cum urmează:
racordarea regiunii la unităţile teritoriale învecinate deficitară, în pofida unui
mare avantaj poziţional, neexploatat eficient, poate fi îmbunătăţită prin crearea
unor căi de comunicaţie, ce stau sub semnul interconectivităţii şi maximului de
eficienţă, fie că vorbim despre construcţia autostrăzilor A3 sau A1, fie de cea a
reţelei transeuropene de transport (TEN-T). Mai mult decât binevenită este
constituirea unor puncte nodale de conexiune (Poieniţa, Nucet, Noistat, Netuş,
Movile), care prin dezvoltarea sectorului terţiar, în general, şi a serviciilor de
transport, turistice sau comerciale, în particular, vor putea fi transformate în
centre de polarizare, cu o influenţă locală, susţinerea din partea autorităţilor
locale în acest sens fiind salutară.
în vederea dezvoltării economice se va pune accentul pe creşterea competitivităţii
mediului antreprenorial, pe valorificarea eficientă a resurselor locale, pe un
management riguros al resursei umane sau pe optimizarea structurilor economice
cu cerinţele actuale şi viitoare ale societăţii. Modalităţile de ieşire din această
„izolare centrală” fac recurs la înfiinţarea unor unităţi de retail modern (Agnita,
Nocrich) şi a extinderii unor unităţi comerciale existente, atât în spaţiul urban,
dar şi în centrele supracomunale, lipsa acestora determinând o polarizare spre
centrele cu o sferă de influenţă zonală sau regională, extrateritoriale. Vecinătatea
Autostrăzii Transilvania reprezintă o altă oportunitate de fiinţare a unor unităţi
comerciale de profil (mai cu seamă alimentar), centre precum Brădeni sau
Iacobeni servind drept locaţii de amplasare a acestora.
3 Această structură se impune şi ca una din măsurile eficiente de contrabalansare a efectelor modificărilor climatice.
112