Planului de amenajare a teritoriului zonal Valea Hârtibaciului

elementelor de favorabilitate şi restrictivitate. Măsurile şi acţiunile care se impun cu stringenţă
sunt:
revitalizarea suprafeţelor de livezi şi optimizarea productivităţii prin promovarea
soiurilor adaptate specificului local;
reintroducerea în cadrul culturilor de câmp a plantelor tehnice, cum sunt inul pentru
fuior şi rapiţă, precum şi a plantelor furajere, ca element de susţinere a creşterii
animalelor (Bârghiş, Ighişu Vechi, Vecerd, Coveş, Marpod, Ilimbav);
promovarea culturii intensive a ciupercilor (Apoş, Pelişor, Zlagna, Dealu Frumos,
Ţeline, Retiş);
promovarea culturilor arbustive (cătina, coacăzul, păducelul, măceşul) care să
valorifice terenurile degradate prin fenomene erozionale (Gherdeal, Bruiu,
Şomartin, Vărd, Veseud, Săsăuş, Vurpăr), a plantelor medicinale care să valorifice
terenurile mai puţin pretabile pentru alte culturi, (Ţeline, Retiş, Brădeni, Movile,
Fofeldea, Hosman, Nucet), a căror producţie poate fi utilizată în industria fitofarmaceutică
(Laboratoarele Fares Bio Vital din Orăştie).
În funcţie de particularităţile actuale ale agriculturii din bazinul hidrografic al
Hârtibaciului dar şi în funcţie de direcţiile de dezvoltare induse prin intermediul obiectivelor
sectoriale şi a măsurilor formulate anterior, se conturează o serie de areale de producţie
agricolă, a căror individualizare este de natură să contribuie la optimizarea utilizării agricole a
terenurilor şi la eficientizarea productivităţii, atât în sectorul animalier cât şi în cel al
producţiei vegetale:
arealele agricole cu specializare complexă au dispunere insulară, generată de
combinarea factorilor ce ţin de pretabilitatea terenurilor agricole, piaţa de desfacere
şi accesibilitate, aceasta din urmă facilitând fluxurile de produse spre pieţele de
desfacere. Astfel de areale se regăsesc în cadrul unor unităţi administrativ –
teritoriale cum sunt Brădeni, Iacobeni, Agnita, Alţâna, Nocrich, Roşia, unde
particularităţile sistemului agro-natural permit o specializare agricolă spre producţia
de piaţă: creşterea intensivă a porcinelor, a vacilor pentru lapte, a păsărilor,
legumicultura, floricultura şi pomicultura. Asociat activităţilor agricole, sunt
indispensabile unităţi de abatorizare (Nocrich) şi prelucrare a produselor agricole
(Agnita, Nocrich, Ţichindeal), care să susţină crearea unor verigi integrate de
producere – prelucrare – valorificare.
arealul agricol cu specializare în creşterea ecologică a ovinelor şi caprinelor
dispune de premise de favorabilitate deosebită, permiţând atât extinderea
suprafeţelor de păşuni şi fâneţe atestate ecologic, cât şi creşterea semnificativă a
efectivelor de animale. Astfel de condiţii, favorabile activităţilor agropastorale, sunt
prezente practic la nivelul tuturor unităţilor administrativ – teritoriale; pornind de la
nucleele existente şi experienţa acumulată (Roşia, Vurpăr, Marpod), extinderea
acestor activităţi se poate face fără probleme deosebite, contribuind astfel la
conturarea unui areal compact, specializat, capabil să se impună pe piaţa de profil.
arealul agricol cu activităţi mixte (creşterea animalelor şi cultura plantelor)
prezintă la rândul ei, o largă extensiune, cu reprezentare la nivelul tuturor unităţilor
administrativ – teritoriale, fapt ce concordă atât cu condiţiile naturale, cu tradiţiile
locale dar şi cu necesităţile actuale şi de viitor, fiind de natură să asigure o bună
parte din necesarul de produse agricole, atât din sectorul vegetal cât şi din cel
zootehnic. Elementele de specificitate derivă din faptul că activităţilor agricole li se
pot asocia alte activităţi economice complementare, care să contribuie la o mai bună
utilizare a resurselor locale (agroturism, prelucrarea lemnului) şi care totodată pot
72