Planului de amenajare a teritoriului zonal Valea Hârtibaciului

Îndeplinirea acestui obiectiv este posibilă prin optimizarea valorificării potenţialului
economic, prin dezvoltarea şi creşterea competitivităţii serviciilor economice şi asigurarea
acestor servicii la nivelul tuturor unităţilor administrativ-teritoriale. În acest sens este necesară
extinderea reţelelor comerciale şi crearea de unităţi de retail în câteva puncte cheie ale
arealului (Agnita, Nocrich) astfel ca, în ansamblu, unităţile administrativ – teritoriale din
bazinul Hârtibaciului să îşi asume un cât mai activ rol în cadrul economiei judeţene, prin
prisma satisfacerii optime a nevoilor de consum dar şi prin prisma generării unei nişe de
absorbţie a forţei de muncă. În strânsă legătură cu obiectivele specifice care vizează
dezvoltarea infrastructurii de transport, prin prisma optimizării fluxurilor de tranzit, se impune
dezvoltarea unui parc logistic amplasat la Agnita, astfel încât să se producă o dinamizare a
relaţiilor economice, corelat şi cu necesităţile conturate la nivel judeţean.
Cu caracter imperativ se remarcă necesitatea încurajării iniţiativelor asociative, ca
premisă a creşterii eficienţei economice, şi a “vizibilităţii” economice a diferitelor produse sau
servicii. Formarea asociaţiilor de producători, atât în domeniul agricol, cât şi în cel industrial
şi de servicii, trebuie să pună în valoare tradiţia unor astfel de forme de asociere, manifestate
sub diferite modalităţi şi în trecut. Cele mai indicate forme de asociere sunt cele din cadrul
aceleaşi ramuri economice, grupate în funcţie de specific (ex. Asociaţia crescătorilor de
animale în regim ecologic, asociaţia producătorilor de lactate), precum şi formele de asociere
prin dependenţă, grupate în raport cu un element economic (materie primă, produs, serviciu)
sau o verigă a procesului economic, în amonte sau aval de aceasta (ex. asociaţia
producătorilor şi procesatorilor de carne). Ambele forme de asociere sunt de natură să inducă
şi optimizarea proceselor economice, ca rezultat al adaptării la cerinţele specifice.
Foarte importantă în atingerea acestui obiectiv este şi dobândirea de noi competenţe
caracteristice spiritului antreprenorial, formarea de noi abilităţi, care să faciliteze o mai
mare adaptabilitate a mediului economic şi agenţilor economici din zonă la o economie cu
dinamică accentuată.
Obiectiv specific 2: Integrarea sistemului economic local în ansamblul regional.
Scoaterea din situaţia paradoxală de „izolare centrală” a sistemului teritorial al văii
Hârtibaciu în general şi a subsistemului economic în special trebuie să se constituie ca un
reper prioritar fără de care nu poate fi realizată dezvoltarea economică şi îmbunătăţirea
calităţii vieţii, fiind necesară o mai bună racordare cu ramurile economice viabile prezente la
nivel judeţean şi regional. În acest sens, se contrează o serie de măsuri cum sunt:
stabilirea unor relaţii economice, bazate pe mecanisme comerciale, între agenţii
economici locali şi pieţele judeţene cu mare putere de absorbţie (Sibiu, Mediaş);
integrarea agenţilor economici locali în lanţurile de producţie de la nivel judeţean şi
regional şi în special crearea unor relaţii de interdependenţă funcţională cu agenţii
economici din centre industriale cu importanţă regională (Braşov, Odorheiu
Secuiesc, Sighişoara, Mediaş, Sibiu);
valorificarea potenţialului indus de amplasarea autostrăzii „Transilvania”, atât în
ceea ce priveşte creşterea conectivităţii economice, cât şi în ceea ce priveşte efectul
de coridor generat de această axă. Ultimul aspect este necesar a fi valorificat prin
amplasarea în cadrul nucleelor de proximitate (Brădeni, Iacobeni) a unor servicii
(antrepozite de mare capacitate care să deservească atât agenţii economici locali cât
şi cei regionali) şi a unor unităţi de industrie alimentară specializate în produse cu
grad ridicat de perisabilitate şi care necesită timpi scurţi de livrare spre pieţe. Pe de
altă parte, augmentarea lărgimii coridorului pe segmentul de interes poate fi
realizată prin amplasarea grupată a unor activităţi agricole şi industriale care să
genereze fluxuri de mărfuri dar şi schimburi în lanţurile de producţie.
68