Planului de amenajare a teritoriului zonal Valea Hârtibaciului

sprijinire a producătorilor agricoli locali în activităţi cum sunt atestarea ecologică a terenurilor
şi producţiilor agricole, asocierea în diferite forme, achiziţionarea utilajelor agricole şi
comercializarea produselor agricole.
O menţiune aparte trebuie făcută asupra necesităţii instituirii unor relaţii de coordonare
între centrul polarizator Agnita, zona rurală cu specializare complexă şi aceste areale rurale în
vederea stabilirii unor politici şi acţiuni, atât în domeniul fiscal, cât şi în cel administrativ –
teritorial care să nu genereze situaţii de concurenţă neproductivă, ci să creeze un climat de
susţinere reciprocă şi conlucrare.
Larga extensiune a suprafeţelor forestiere şi a celor pretabile pentru agricultura
ecologică se constituie ca o premisă de favorabilitate pentru diversificarea activităţilor
economice prin iniţiative legate de practicarea agroturismului şi turismului cinegetic.
Odată cu creşterea conectivităţii în urma modernizării căilor de acces trebuie avută în
vedere intensificarea legăturilor cu Agnita dar şi cu centrele urbane din proximitate:
Sighişoara, Mediaş, Sibiu, Braşov.
Aşadar, intervenţiile necesar a fi realizate pentru această zonă trebuie să se
concentreze pe trei subsisteme teritoriale:
a. subsistemul natural, care necesită respectarea cu stricteţe a normelor de protecţie
în conformitate cu legislaţia în vigoare (ex. protecţia avifaunistică), şi totodată
păstrarea/reconstituirea unor stări cât mai puţin artificializate, ca premisă a
practicării unei agriculturi ecologice. În plus, sunt necesare intervenţii
pedoameliorative care să stopeze fenomenele de degradare a solului şi de creştere
a bonităţii agricole a acestora;
b. subsistemul economic, care se impune a fi regândit din perspectiva vitalizării şi
integrării în cadrul economiei specifice văii Hârtibaciului. Este necesară
modernizarea şi eficientizarea agriculturii (domeniu de acţiune în care autorităţile
locale trebuie să sprijine microfermele şi producătorii agricoli atât prin consultanţă
de specialitate cât şi prin consultanţă financiară), practicarea agriculturii ecologice,
desfăşurarea unor activităţi forestiere restricţionate, în scopul conservării
suprafeţelor forestiere, cu respectarea şi controlul strict al volumelor exploatate şi
acţiuni de întreţinere a pădurilor şi extindere, acolo unde este posibil, a
suprafeţelor forestiere. Nu în ultimul rând, revitalizarea meşteşugurilor tradiţionale
(ex. prelucrarea artizanală a lemnului şi producerea de obiecte de uz gospodăresc),
adaptate cerinţelor locale şi regionale, trebuie să se constituie ca un reper
obligatoriu în cadrul acţiunilor de dinamizare a economiei localităţilor în cauză.
c. subsistemul construit, care prin adoptarea unor normative de dezvoltare teritorială
adecvate, trebuie să asigure condiţii calitative superioare de locuire.
Acţiunile ferme, concertate şi coordonate în cele trei subsisteme sunt de natură să
genereze mutaţii la nivelul componentei demografice, ca principal actor şi totodată beneficiar
al politicilor de dezvoltare teritorială, astfel încât, prin manifestarea relaţiilor de susţinere
reciprocă şi colaborare, să se genereze evoluţii pozitive în intervale temporale cât mai scurte.
4. Zona de influenţă a efectului de coridor asociat autostrăzii
Ca un element de perspectivă care se va constitui ca o premisă de maximă
favorabilitate pentru acest areal, trebuie luate în considerare efectele induse de prezenţa unui
segment al autostrăzii Transilvania în partea nord-estică.
Chiar dacă nu implică modificări în perioada imediat următoare, proiecţia implicaţiilor
teritoriale ale acestei axe de transport este necesar a fi luată în considerare încă din această
fază.
107