Planului de amenajare a teritoriului zonal Valea Hârtibaciului
Planului de amenajare a teritoriului zonal Valea Hârtibaciului
Planului de amenajare a teritoriului zonal Valea Hârtibaciului
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Polarizare<br />
♦ fenomen generat <strong>de</strong> creşterea rolului unei localităţi rurale sau urbane asupra zonei<br />
lor înconjurătoare. El are la bază principiul gravitaţiei masei, energiei şi intereselor<br />
spre polii <strong>de</strong> creştere reprezentaţi în<strong>de</strong>osebi <strong>de</strong> centrele urbane cu un potenţial <strong>de</strong><br />
atracţie polivalent.<br />
(Er<strong>de</strong>li, G., 1999, Dicţionar <strong>de</strong> geografie umană, Edit. Corint, Bucureşti, p. 243)<br />
Politici <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare<br />
♦ „mijloacele politico-administrative, organizatorice şi financiare, utilizate în scopul<br />
realizării unei strategii”.<br />
(Legea nr. 350 din 6 iulie 2001 privind <strong>amenajare</strong>a <strong>teritoriului</strong><br />
şi urbanismul, anexa nr. 2, în M.O. nr. 373/10 iul. 2001)<br />
Protecţia mediului<br />
♦ „activitate umană conştientă, ştiinţific fundamentată, îndreptată spre realizarea<br />
unui scop concret constând în prevenirea poluării, menţinerea şi îmbunătăţirea<br />
condiţiilor <strong>de</strong> viaţă pe Pământ”.<br />
(Lupan, E., 1997, Dicţionar <strong>de</strong> protecţia mediului, Edit. Lumina Lex, Bucureşti, p. 178)<br />
Reconstrucţia ecologică<br />
♦ „activitate umană îndreptată în direcţia refacerii echilibrului ecologic din<br />
ecosistemele <strong>de</strong>teriorate (prin cauze naturale sau artificiale), ori <strong>de</strong> <strong>amenajare</strong> a<br />
unor noi ecosisteme, cu echilibru şi structură diferite <strong>de</strong> cele existente anterior”.<br />
(Lupan, E., 1997, Dicţionar <strong>de</strong> protecţia mediului, Edit. Lumina Lex, Bucureşti, p. 185)<br />
Regiune geografică<br />
♦ un teritoriu <strong>de</strong>limitat după criterii peisagistice, structurale, funcţionale şi mentale<br />
ce în<strong>de</strong>plineşte atributele unui sistem optimal <strong>de</strong>schis. Ea apare ca un spaţiu<br />
geografic <strong>de</strong> gravitaţie centripetă, cu feed-back echilibrat.<br />
Regiune urbană<br />
♦ „ansamblu <strong>de</strong> oraşe, legate între ele din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re morfologic, structural şi<br />
relaţional, caracterizându-se printr-o întin<strong>de</strong>re relativ mare şi un anumit<br />
policentrism”<br />
(Er<strong>de</strong>li, G., 1999, Dicţionar <strong>de</strong> geografie umană,<br />
Edit. Corint, Bucureşti, p. 271)<br />
Regionare<br />
♦ acţiunea <strong>de</strong> <strong>de</strong>limitare a regiunilor. Are la bază o sumă <strong>de</strong> criterii între care se<br />
<strong>de</strong>taşează cele funcţionale, peisagistice sau mentale. La scară inferioară, este<br />
similară zonării (zonificării).<br />
(The Dictionary of Human Geography, Third Edition, p.72; Cocean, P., 2002,<br />
Geografie regională, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, pp. 67-91)<br />
Resursă<br />
♦ „element material sau abstract care poate fi folosit pentru satisfacerea unor nevoi<br />
sau necesităţi umane. Conceptul <strong>de</strong> resursă este direct influenţat <strong>de</strong> nivelul <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>zvoltare al societăţii umane şi <strong>de</strong> sistemul <strong>de</strong> valori practicat”.<br />
♦ Resursele pot fi: naturale (mineralele, sursele <strong>de</strong> energie, clima, solul, vegetaţia,<br />
peisajul), antropice şi capitale (elementele construite <strong>de</strong> om).<br />
(Er<strong>de</strong>li, G., 1999, Dicţionar <strong>de</strong> geografie umană,<br />
123