Planului de amenajare a teritoriului zonal Valea Hârtibaciului

Polarizare
♦ fenomen generat de creşterea rolului unei localităţi rurale sau urbane asupra zonei
lor înconjurătoare. El are la bază principiul gravitaţiei masei, energiei şi intereselor
spre polii de creştere reprezentaţi îndeosebi de centrele urbane cu un potenţial de
atracţie polivalent.
(Erdeli, G., 1999, Dicţionar de geografie umană, Edit. Corint, Bucureşti, p. 243)
Politici de dezvoltare
♦ „mijloacele politico-administrative, organizatorice şi financiare, utilizate în scopul
realizării unei strategii”.
(Legea nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului
şi urbanismul, anexa nr. 2, în M.O. nr. 373/10 iul. 2001)
Protecţia mediului
♦ „activitate umană conştientă, ştiinţific fundamentată, îndreptată spre realizarea
unui scop concret constând în prevenirea poluării, menţinerea şi îmbunătăţirea
condiţiilor de viaţă pe Pământ”.
(Lupan, E., 1997, Dicţionar de protecţia mediului, Edit. Lumina Lex, Bucureşti, p. 178)
Reconstrucţia ecologică
♦ „activitate umană îndreptată în direcţia refacerii echilibrului ecologic din
ecosistemele deteriorate (prin cauze naturale sau artificiale), ori de amenajare a
unor noi ecosisteme, cu echilibru şi structură diferite de cele existente anterior”.
(Lupan, E., 1997, Dicţionar de protecţia mediului, Edit. Lumina Lex, Bucureşti, p. 185)
Regiune geografică
♦ un teritoriu delimitat după criterii peisagistice, structurale, funcţionale şi mentale
ce îndeplineşte atributele unui sistem optimal deschis. Ea apare ca un spaţiu
geografic de gravitaţie centripetă, cu feed-back echilibrat.
Regiune urbană
♦ „ansamblu de oraşe, legate între ele din punct de vedere morfologic, structural şi
relaţional, caracterizându-se printr-o întindere relativ mare şi un anumit
policentrism”
(Erdeli, G., 1999, Dicţionar de geografie umană,
Edit. Corint, Bucureşti, p. 271)
Regionare
♦ acţiunea de delimitare a regiunilor. Are la bază o sumă de criterii între care se
detaşează cele funcţionale, peisagistice sau mentale. La scară inferioară, este
similară zonării (zonificării).
(The Dictionary of Human Geography, Third Edition, p.72; Cocean, P., 2002,
Geografie regională, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, pp. 67-91)
Resursă
♦ „element material sau abstract care poate fi folosit pentru satisfacerea unor nevoi
sau necesităţi umane. Conceptul de resursă este direct influenţat de nivelul de
dezvoltare al societăţii umane şi de sistemul de valori practicat”.
♦ Resursele pot fi: naturale (mineralele, sursele de energie, clima, solul, vegetaţia,
peisajul), antropice şi capitale (elementele construite de om).
(Erdeli, G., 1999, Dicţionar de geografie umană,
123