Planului de amenajare a teritoriului zonal Valea Hârtibaciului

PRIORITATEA IV. DEZVOLTARE RURALĂ
Măsuri:
IV.1. Dezvoltarea şi diversificarea economiei rurale.
IV.2. Utilizarea durabilă a terenurilor agricole.
IV.3. Îmbunătăţirea calităţii producţiei şi produselor agricole.
IV.4. Promovarea iniţiativelor locale „Leader”.
IV.5. Utilizarea durabilă a terenurilor forestiere.
PRIORITATEA V. SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ
Măsuri:
V.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate.
V.2. Îmbunătăţirea şi extinderea sistemului de servicii sociale şi comunitare.
PRIORITATEA VI. ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI CULTURĂ
Măsuri:
VI.1. Dezvoltarea infrastructurii din învăţământ.
VI.2. Dezvoltarea infrastructurii din domeniul culturii.
PRIORITATEA VII. DEZVOLTAREA TURISMULUI
Măsuri:
VII.1. Repertorierea, reabilitarea şi conservarea capitalului şi a infrastructurii
turistice.
VII.2. Creşterea competitivităţii pe pieţele naţionale şi internaţionale.
VII.3. Formarea resurselor umane.
VII.4. Stimularea parteneriatului public-privat în turism.
VII.5. Dezvoltarea şi permanentizarea acţiunilor de monitorizare şi control în
turism.
PRIORITATEA VIII. EFICIENTIZAREA ŞI MODERNIZAREA
ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
Măsuri:
VIII.1. Dezvoltarea capacităţii administrative.
VIII.2. Întărirea legăturilor interinstituţionale.
PRIORITATEA I. DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII (TRANSPORT,
REABILITARE URBANĂ, UTILITĂŢI PUBLICE)
1. Dezvoltarea infrastructurii (transport, reabilitare urbană, utilităţi publice)
Dezvoltarea economică durabilă a judeţului are ca suport o bună infrastructură de
transport pentru a deservi toate sectoarele economice, pentru a facilita accesul la
comunicaţiile din judeţ. Condiţiile necesare pentru creşterea economică, dezvoltarea şi
diversificarea pieţei muncii în judeţul Sibiu decurg din crearea sau îmbunătăţirea domeniilor
de transport, mediu, reabilitare urbană, utilităţi publice. Calitatea nesatisfăcătoare a
infrastructurii sau chiar lipsa acesteia împiedică dezvoltarea multor localităţi.
Reţeaua inadecvată de drumuri în anumite zone şi accesul dificil către acestea reduc
mobilitatea populaţiei, disponibilitatea bunurilor de consum şi a serviciilor, oportunităţile
pentru angajare, funcţiile economice şi sociale ale comunităţilor şi implicit coeziunea internă
a acestora. Sprijinul financiar pentru investiţii în infrastructură şi îmbunătăţirea mediului
comunităţii conduc la creşterea activităţilor economice şi sociale, intensificarea relaţiilor, şi
prin aceasta, valorificarea potenţialului care încă nu a fost suficient exploatat.
56