Planului de amenajare a teritoriului zonal Valea Hârtibaciului

Elementele dominante care pot să dea personalitate dezvoltării regiunii în următoarea
perioadă sunt consolidarea statutul de centru subregional al oraşului Agnita, constituirea
sistemului polinuclear de centre supracomunale de dezvoltare, conturarea unor clustere
industriale noi bazate pe cunoaştere, repoziţionarea regiunii în raport cu coridorul
transeuropean TEN-T, autostrada Transilvania şi magistralele feroviare 200 şi 300.
Concurenţa intra- şi interregională în ceea ce priveşte atragerea fondurilor destinate
dezvoltării, dar şi procesele tot mai evidente de descentralizare obligă regiunea Văii
Hârtibaciului la adoptarea unei strategii agresive de marketing şi management teritorial ca
singura soluţie pentru reducerea decalajelor de dezvoltare socio-economică şi scoaterea sa din
actuala izolare:
1. Finalizarea tranziţiei spre o economie competitivă;
2. Dezvoltarea plan-spaţială polinucleară prin măsuri de susţinere a oraşului Agnita şi
centrelor de gravitaţie supracomunală;
3. Punerea în valoare a poziţiei geografie centrale, prin amplificarea tranzitului rutier
şi feroviar;
4. Ameliorarea considerabilă a factorilor de mediu şi eliminarea surselor de poluare;
5. Managementul eficient a riscurilor naturale prin reducerea vulnerabilităţii la
inundaţii şi la secetă;
6. Valorificarea superioară a potenţialului turistic natural, dar mai ales a celui
antropic;
7. Constituirea carcasei ecologice prin integrarea reţelei ecologice NATURA 2000.
Valea Hârtibaciului beneficiază de o individualizare spaţială remarcabilă, realizată
prin contrast între teritoriul său, definit de o structură şi funcţionalitate specifică, cu o
dinamică lentă, de tip autarhic, şi culoarele marginale mult mai active. Deşi raportarea între
cele două tipuri de entităţi nu-i este favorabilă, punându-se în evidenţă un decalaj major în
ceea ce priveşte indicii dezvoltării economico-sociale, individualizarea ca sistem spaţial
original devine o premisă a afirmării viitoare, în condiţiile infuziei de capital, iniţiative şi
interese în dezvoltarea acestuia.
Imaginea unor centre urbane sau rurale ideale este departe de a prinde contur. În plus,
acestea îşi modifică continuu fizionomia, structura şi mai ales funcţionalitatea. În cazul de
faţă, Valea Hârtibaciului reprezintă un areal slab urbanizat, cu accente pronunţate de
tradiţionalism, derivate din predominanţa caracterului rural al acestui spaţiu geografic. În
vederea consolidării sistemului regional al Văii Hârtibaciului şi a fluidizării relaţiilor din
interiorul acestuia sau cu unităţile teritoriale învecinate, propunem câteva măsuri, precum:
accentuarea polarizării exercitate de centrul urban Agnita prin dezvoltarea
comerţului şi serviciilor (inclusiv calitativ!), afirmarea unei agriculturi ecologice,
creşterea sectorului tehnologic, creşterea competitivităţii antreprenorilor,
dezvoltarea căilor de transport, asigurarea unui management al colectării,
transportului şi depozitării deşeurilor sau extinderea teritorială planificată, cu o
prezervare a spaţiilor naturale. Între centrul de „comandă” al regiunii, Agnita, şi
celelalte localităţi rurale se instituie relaţii de cooperare, cu orientare predilectă
spre încurajarea unor relaţii de competitivitate, cel puţin cu centrele
supracomunale existente.
Înscriindu-se aceluiaşi concept de dezvoltare teritorială durabilă, oraşul Agnita are,
teoretic, toate atributele pentru care ar putea deveni un autentic centru urban
durabil, respectiv:
aprovizionarea cu resurse locale şi distribuţia echitabilă a acestora;
110