Planului de amenajare a teritoriului zonal Valea Hârtibaciului

principiul programării condiţionează aplicabilitatea măsurilor şi acţiunilor
propuse, fără a căror etapizare nu se poate ajunge la un rezultat concret;
principiul complexităţii – imaginea completă a sistemului teritorial analizat poate
fi redată atât printr-o analiză secvenţială a componentelor, dar şi printr-o îmbinare
perfectă a acestora într-un tot unitar;
principiul rentabilităţii, al avantajului comparativ, direct şi indirect, conform
căruia orice activitate economică se justifică faţă de societate numai dacă este utilă
şi eficientă. Eficienţa activităţii poate fi apreciată prin indicatori de rentabilitate,
cost-beneficiu, dar şi prin efectele economice indirecte antrenate pe plan economic
şi social.
De altfel, se poate observa clar că aplicabilitatea acestor principii este valabilă pentru
toate domeniile de acţiune, că toate direcţiile de dezvoltare se supun unor legi clare, ceea ce le
oferă şi mai multă consistenţă şi aplicabilitate.
3. Factorii catalizatori ai dezvoltării Văii Hârtibaciului
Orice unitate teritorială, indiferent de scara la care facem referire, se particularizează
prin anumite specificităţi, care o individualizează faţă de alte unităţi teritoriale învecinate sau
similare. Pentru Valea Hârtibaciului, situaţia este frapantă încă de la început. Cu o localizare
de invidiat în centrul ţării, se află într-o postură diferită, datorită neconectării acesteia la
infrastructură, dezacordului relaţional între spaţiile urban şi rural sau gravitaţiei exercitate de
polii extraregionali (Sibiu, Mediaş, Sighişoara). În vederea realizării unei strategii de
dezvoltare ce vizează îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei şi dezvoltarea teritorială durabilă
a acestei regiuni, pot fi reperaţi ca factori de afirmare şi propulsare gravitaţia convergentă spre
Agnita, care va trebui să fie şi mai mult consolidată, o bază naturală de susţinere ce stă sub
semnul diversităţii, un potenţial ecologic imens, ce transformă bazinul văii Hârtibaciului întro
unitate teritorială cu mari reverberaţii ecologice, calitatea forţei de muncă,
multiculturalismul impregnat de coexistenţa mai multor etnii şi individualizarea unui spaţiu
etnografic distinct.
a). Un prim aspect ce poate fi considerat o premisă importantă în dezvoltarea
teritorială a regiunii îl constituie gravitaţia naturală şi antropică convergentă spre un
important pol de creştere zonal – Agnita. Direcţionarea convergentă a fluxurilor este dictată
de configuraţia orografică a teritoriului, de cursul arterelor hidrografice, tributare bazinului
hidrografic al Mureşului şi Oltului. Aceleaşi condiţionări morfologice au imprimat
localităţilor o anumită amplasare în culoarul Văii Hârtibaciului, fiind şi mai evidentă
orientarea spre oraşul Agnita. Fiind singurul oraş al regiunii, gravitaţia spre acest centru urban
nu este deloc surprinzătoare. Concurenţa asupra zonei de influenţă este destul de acerbă, dată
fiind polarizarea municipiului reşedinţă de judeţ Sibiu sau a municipiilor Mediaş şi
Sighişoara, pentru partea nordică a arealului surprins analizei. Se impune aşadar o creştere a
rolului polarizator al urbei Agnita, printr-un accent ridicat acordat serviciilor.
b). Situată chiar în inima ţării, Valea Hârtibaciului beneficiază de o poziţie
remarcabilă, care i-ar putea atrage o serie de avantaje. Contrar acestor premise favorabile,
această unitate teritorială se află într-o arie de profundă izolare, marcată de un puternic
ruralism. Realizarea construcţiei autostrăzii Braşov-Borş ce ar traversa regiunea ar putea
contrabalansa tendinţa de puternică izolare la care este supusă această regiune, mai ales dacă
luăm în calcul faptul că nu există niciun drum rutier european sau naţional, regiunea fiind
deservită în principal de DJ 106 şi alte drumuri judeţene şi comunale, la care se adaugă
drumuri forestiere şi agricole, cu un grad ridicat de degradare a acestora. Tangenţial, Valea
9