Planului de amenajare a teritoriului zonal Valea Hârtibaciului

pentru a depăşi pragul amintit, vor putea forma împreună o comună. În cadrul comunei
Nocrich se poate analiza un caz similar, satele Hosman şi Fofeldea putând, împreună, să
depăşească pragul amintit, dacă vor beneficia de o creştere demografică în următorii ani. Şi în
cadrul comunei Iacobeni, care de asemenea se încadrează în tipul progresiv, cu creştere
numerică moderată a populaţiei, s-ar putea desprinde satele Netuş, Noiştat şi Movile care,
împreună, deţin o populaţie care se apropie numeric de cea necesară.
5.3. Specializarea funcţională şi de habitat a localităţilor
În singurul oraş din zona analizată, Agnita, activităţile dominante trebuie să evolueze
spre o pondere mai ridicată a sectoarelor secundar şi terţiar, în detrimentul sectorului primar,
care încă se menţine cu ponderi ridicate pentru o aşezare urbană. Astfel, Agnita va trebui să-şi
fortifice în primul rând funcţia industrială şi, de asemenea, funcţia de servicii, prin
dezvoltarea comerţului şi diversificarea dotărilor edilitare în localitate. În viitor, oraşul va
trebui să tindă spre funcţii complexe, preponderent industriale şi de servicii.
Localităţile rurale prezintă o paletă mai largă de funcţii, în special datorită localizării
diferenţiate în cadrul bazinului văii Hârtibaciului, respectiv în raport cu distanţa faţă de
centrul urban Agnita şi de alte centre urbane (îndeosebi municipiul Sibiu).
Astfel, în aria de influenţă apropiată a municipiului Sibiu din bazinul inferior al văii
Hârtibaciului, majoritatea localităţilor rurale (Caşolţ, Daia, Roşia, Vurpăr, Nou, Cornăţel,
Hosman) au şi o funcţie rezidenţială, a cărei pondere creşte progresiv de la un an la altul, ca
urmare a numărului mare de sibieni care au ales să locuiască în mediul rural, şi să facă naveta
zilnic spre Sibiu, sau datorită acelora care şi-au construit reşedinţe secundare sau case de
vacanţă în aceste aşezări, şi care, la un moment dat, aleg să se mute definitiv în aceste sate.
Această funcţie rezidenţială, de „aşezare-dormitor”, se adaugă desigur funcţiilor tradiţionale
ale acestor aşezări: funcţia agricolă (în cazul tuturor localităţilor menţionate) şi funcţia de
servicii (prezentă în cadrul satului Roşia).
Pentru aşezările situate la mai mare distanţă de municipiul Sibiu se evidenţiază în
primul rând funcţia agricolă, care trebuie să rămână şi pe viitor cea fundamentală, pentru
asigurarea hranei locuitorilor şi în vederea alimentării pieţelor urbane cu bunuri şi produse
agricole. Pentru aceasta este însă necesară consolidarea şi dezvoltarea sectorului primar,
pentru a asigura în continuare subzistenţa populaţiei la standarde cât mai ridicate. Totodată,
este de dorit ca agricultura, prin anumite ramuri (pomicultură, creşterea animalelor, etc), să
devină competitivă pe piaţa locală şi regională.
În afară de funcţia agricolă, anumite aşezări rurale trebuie să se specializeze şi să
deţină şi alte funcţii, complementare celei agricole. Este vorba despre funcţii industriale şi de
servicii. Astfel, localitatea Nocrich trebuie să-şi consolideze statutul de centru supracomunal,
şi, în acest sens, este de dorit ca ambele sectoare, atât cel secundar, cât şi cel terţiar, să deţină
o pondere progresiv mai importantă în structura activităţilor economice desfăşurate. Există în
acest sens premise îmbucurătoare, pentru ca localitatea Nocrich să poată evolua spre o aşezare
rurală cu funcţii agricole, industriale şi de servicii. În apropierea sa, alte două centre de
comună, Alţâna şi Marpod, deţin momentan o funcţie industrială incipientă, care la rândul său
trebuie încurajată şi susţinută, pentru ca aceste două localităţi să avanseze pe plan economicosocial
şi totodată în cadrul sistemului de aşezări al văii Hârtibaciului. De asemenea, în bazinul
superior al Hârtibaciului, localitatea Iacobeni trebuie să îşi fortifice funcţia de servicii, pentru
o mai bună deservire a localităţilor rurale din acest areal.
5.4. Asigurarea necesarului de locuinţe în perspectiva anului 2020
41